الواجب نحو السلطة
1 على كُلّ إنسانٍ أنْ يَخضَعَ لأصحابِ السّلطَةِ، فلا سُلطَةَ إلاّ مِنْ عِندِ اللهِ، والسّلطةُ القائِمَةُ هوَ الذي أقامَها. 2 فمَنْ قاوَمَ السّلطَةَ قاوَمَ تَدبـيرَ اللهِ، فاَستَحَقّ العِقابَ. 3 ولا يَخافُ الحُكّامَ مَنْ يَعمَلُ الخَيرَ، بَلْ مَنْ يَعمَلُ الشّرّ. أتُريدُ أنْ لا تَخافَ السّلطَةَ؟ إعمَلِ الخيرَ تَنَلْ رِضاها. 4 فهِـيَ في خِدمَةِ اللهِ لخَيرِكَ. ولكِنْ خَفْ إذا عَمِلْتَ الشّرّ، لأنّ السّلطَةَ لا تَحمِلُ السّيفَ باطِلاً. فإذا عاقَبَتْ، فلأنّها في خِدمَةِ اللهِ لتُنزِلَ غَضبَهُ على الذينَ يَعمَلونَ الشّرّ. 5 لذلِكَ لا بُدّ مِنَ الخُضوعِ لِلسّلطَةِ، لا خَوفًا مِنْ غَضَبِ اللهِ فقط، بَلْ مُراعاةً لِلضميرِ أيضًا. 6 ولِهَذا أنتُم تَدفَعونَ الضّرائِبَ. فأصحابُ السّلطَةِ يَخدُمونَ اللهَ حينَ يُواظِبونَ على هذا العَمَلِ. 7 فأعطُوا كُلّ واحدٍ حقّهُ: الضّريبَةَ لِمَنْ لَه الضّريبَةُ، والجزيَةَ لِمَنْ لَه الجزيَةُ، والمَهابَةَ لِمَنْ لَه المَهابَةُ، والإِكرامَ لِمَنْ لَه الإِكرامُ.
المحبّة الأخويّة
8 لا يكُنْ علَيكُم لأحدٍ دَيْنٌ إلاّ مَحبّةُ بَعضِكُم لِبَعضٍ، فمَنْ أحبّ غَيرَهُ أتمّ العمَلَ بالشريعةِ. 9 فالوصايا التي تَقولُ: «لا تَزْنِ، لا تَقتُلْ، لا تَسرِقْ، لا تَشتَهِ» وسِواها مِنَ الوَصايا، تَتلَخّصُ في هذِهِ الوَصيّةِ: «أحِبّ قَريبَكَ مِثلَما تُحِبّ نَفسَكَ». 10 فمَنْ أحَبّ قريبَهُ لا يُسيءُ إلى أحدٍ، فالمَحبّةُ تَمامُ العمَلِ بالشريعةِ.
11 وأنتُم تَعرِفونَ في أيّ وَقْتٍ نَحنُ: حانَتْ ساعَتُكُم لتُفيقوا مِنْ نَومِكُم، فالخلاصُ الآنَ أقرَبُ إلَينا مِمّا كانَ يومَ آمَنّا. 12 تَناهى الليلُ واَقتَرَبَ النّهارُ. فلْنَطْرَحْ أعمالَ الظّلامِ ونَحمِلْ سِلاحَ النّورِ. 13 لِنَسلُك كما يَليقُ السّلوكُ في النّهارِ: لا عَربَدَةَ ولا سُكرَ، ولا فُجورَ ولا فَحشَ، ولا خِصامَ ولا حسَدَ. 14 بَلْ تَسَلّحوا بالرّبّ يَسوعَ المَسيحِ، ولا تَنشَغِلوا بالجسَدِ لإِشباعِ شَهَواتِه.
Ascultarea de autorităţi
1 Toţi să se supună autorităţilor care vă conduc, pentru că nu există stăpânire decât de la Dumnezeu, iar cele ce sunt, sunt rânduite de Dumnezeu. 2 Prin urmare, cel care se împotriveşte autorităţii se împotriveşte poruncii lui Dumnezeu, iar cei ce se împotrivesc vor primi osândă. 3 Căci conducătorii nu sunt de temut pentru cei care fac fapte bune, ci pentru cei care fac fapte rele. Vrei deci să nu-ţi fie teamă de stăpânire? Fă binele şi vei fi lăudat de către aceasta, 4 fiindcă ea este în slujba lui Dumnezeu pentru binele tău. Dar dacă faci răul, teme-te! Fiindcă nu în zadar poartă sabia. Căci ea este în slujba lui Dumnezeu şi Îl răzbună aducând mânia Lui asupra celui ce face răul. 5 Prin urmare, trebuie să vă supuneţi nu numai din cauza mâniei pedepsei, ci şi datorită conştiinţei voastre. 6 De aceea plătiţi şi dările, căci conducătorii sunt slujitori ai lui Dumnezeu, stăruind în această slujire. 7 Daţi tuturor ceea ce le datoraţi: fie dări, fie vamă, fie teamă, fie cinste, fiecăruia ce i se cuvine.
Iubirea de oameni
8 Nimănui să nu-i fiţi datori cu nimic, doar cu iubire unul faţă de altul, fiindcă cel care-l iubeşte pe celălalt a împlinit Legea. 9 Pentru că poruncile: să nu te desfrânezi, să nu ucizi, să nu furi, să nu pofteşti şi orice altă poruncă este cuprinsă în acest cuvânt, adică: să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi . 10 Iubirea nu-i face rău aproapelui, prin urmare iubirea este împlinirea Legii.
11 Şi aceasta întrucât cunoaşteţi timpul: că este deja vremea să vă treziţi din somn, fiindcă acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am primit credinţa. 12 Noaptea este pe sfârşite, s-a apropiat ziua. Să lepădăm faptele întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii. 13 Să trăim cuviincios, ca ziua: nu în ospeţe şi beţii, nu în desfrânări şi fapte de ruşine, nu în ceartă şi invidie, 14 ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Iisus Hristos şi să nu faceţi din grija pentru trup prilej pentru pofte.