يسوع عند بيلاطس
(متى 27:1-2،متى 11-14، لوقا 23:1-5، يوحنا 18:28-38)1 ولمّا طلَعَ الصّبحُ تَشاورَ رُؤساءُ الكَهنَةِ والشّيوخُ ومُعَلّمو الشّريعةِ وجَميعُ أعضاءِ المَجلِسِ، ثُمّ أوثَقوا يَسوعَ وأخَذوهُ وسَلّموهُ إلى بيلاطُسَ. 2 فسألَهُ بيلاطُسُ: «أأنتَ مَلِكُ اليهودِ؟» فأجابَهُ: «أنتَ قُلتَ». 3 واَتّهَمَهُ رُؤساءُ الكَهنَةِ اَتهاماتٍ كثيرةً. 4 فسألَهُ بيلاطُسُ ثانيةً: «أما تُجيبُ بِشيءٍ؟ إسمَعْ كَم يوجّهونَ مِنَ التّهَمِ إليكَ!» 5 فما أجابَ يَسوعُ بِشيءٍ حتى تَعجّبَ بيلاطُسُ.
الحكم على يسوع بالموت
(متى 27:15-26، لوقا 23:13-25، يوحنا 18:39؛ يوحنا 19:16)6 وكانَ بيلاطُسُ في كُلّ عيدٍ يُطلِقُ واحدًا مِنَ السّجناءِ يَختارُهُ الشّعبُ. 7 وكانَ رجُلٌ اَسمُهُ باراباسُ مَسجونًا معَ جماعةٍ مِنَ المُتَمرّدينَ اَرتكَبوا جَريمةَ قَتلٍ أيّامَ الفِتنةِ. 8 فاَحتَشَدَ الجَمعُ وأخذوا يُطالِبونَ بيلاطُسَ بِما عَوّدَهُم أنْ ينالوهُ، 9 فقالَ لهُم: «أتُريدونَ أنْ أُطلِقَ لكُم مَلِكَ اليهودِ؟» 10 لأنّهُ كانَ يَعرِفُ أنّ رُؤساءَ الكَهنَةِ مِنْ حَسَدِهِم أسلَموا يَسوعَ. 11 فهَيّجَ رُؤساءُ الكَهنَةِ الجَمعَ لِيختاروا إطلاقَ باراباسَ. 12 فقالَ لهُم بيلاطُسُ ثانيةً: «فماذا أفعَلُ بالذي تَدعونَهُ مَلِكَ اليهودِ؟» 13 فعادوا لِلصياحِ: «اَصلُبْهُ!» 14 فقالَ لهُم: «أيّ شَرّ فعَلَ؟» فاَرتفَعَ صِياحُهُم: «اَصلِبْهُ!» 15 وأرادَ بيلاطُسُ أن يُرضِيَ الجَمعَ، فأطلقَ لهُم باراباسَ. وبَعدَما جَلَدَ يَسوعَ أسلَمَهُ ليُصْلَبَ.
الجنود يستهزئون بيسوع
(متى 27:27-31، يوحنا 19:2-3)16 فقادَهُ الجُنودُ إلى داخلِ الدّارِ التي هيَ قَصرُ الحاكِمِ وجَمعوا الكَتيبَةَ كُلّها. 17 وألْبَسوهُ أُرجوانًا، وضَفَروا إكليلاً مِنَ الشّوكِ ووضَعوهُ على رأْسِهِ، 18 وأخذوا يُحيّونَهُ بِقولِهِم: «السّلامُ علَيكَ يا مَلِكَ اليَهودِ!» 19 ويَضرِبونَهُ بقَصَبَةٍ على رأْسِهِ ويَبصِقونَ علَيهِ، ويَركَعونَ لَه ساجِدينَ. 20 وبَعدَما اَستَهزَأوا بِه، نَزَعوا عَنهُ الأُرجُوانَ وألْبَسوهُ ثيابَهُ وخَرجوا بِه ليَصلِبوهُ.
يسوع على الصليب
(متى 27:32-44، لوقا 23:26-43، يوحنا 19:17-27)21 وسَخّروا لِحَمْلِ صَليبِهِ سِمعانَ القِيرينيّ، أبا اَسكَندرَ وروفُسَ، وكانَ في الطّريقِ راجعًا مِنَ الحَقلِ. 22 وجاؤوا بيَسوعَ إلى المكانِ المَعروفِ بالجُلجُثةِ، أيْ مكانِ الجُمجُمَةِ، 23 وقَدّموا إليهِ خَمرًا مَمزوجَةً بِمُرّ، فرَفَضَ أنْ يَشرَبَها. 24 ثُمّ صلَبوهُ واَقتَسموا ثيابَهُ بَينَهُم بالقُرعَةِ. 25 وكانَتِ السّاعةُ التاسعةُ صباحًا حينَ صَلبوهُ. 26 وكَتبوا في عُنوانِ الحُكمِ علَيهِ: «مَلِكُ اليهودِ». 27 وصَلبوا معَهُ لِصّينِ، واحدًا عَنْ يَمينِهِ وواحدًا عَنْ شِمالِهِ. [ 28 فتَمّ قَولُ الكِتابِ: «أحصَوهُ معَ المُجرِمينَ»].
29 وكانَ المارّةُ يَهزّونَ رُؤوسَهُم ويَشْتِمونَهُ ويقولونَ: «آه يا هادِمَ الهَيكَلِ وبانيَهُ في ثلاثةِ أيّامٍ! 30 خَلّصْ نفسَكَ واَنزِلْ عَنِ الصّليبِ!» 31 وكانَ رُؤساءُ الكَهنَةِ ومُعَلّمو الشّريعةِ يَستَهزِئونَ بِه أيضًا، فيقولُ بَعضُهُم لِبَعضٍ: «خَلّصَ غَيرَهُ ولا يَقدِرُ أنْ يُخَلّصَ نَفسَهُ! 32 فلْينزِلِ الآنَ المسيحُ مَلِكُ إِسرائيلَ عَنِ الصّليبِ، حتى نرى ونُؤمِنَ!» وكانَ اللصّانِ المصلوبانِ معَهُ يُعيّرانِهِ أيضًا.
موت يسوع
(متى 27:45-56، لوقا 23:44-49، يوحنا 19:28-30)33 وعِندَ الظّهرِ، خَيّمَ الظّلامُ على الأرضِ كُلّها حتى السّاعةِ الثالِثةِ. 34 وفي الساعةِ الثالِثةِ، صرَخَ يَسوعُ بِصوتٍ عَظيمٍ: «إيلوئي، إيلوئي، لما شَبَقْتاني»، أي «إِلهي، إِلهي، لماذا تَرَكتَني؟» 35 فسَمِعَ بَعضُ الحاضِرينَ، فقالوا: «ها هوَ يُنادي إيليّا!» 36 وأسرَعَ واحدٌ مِنهُم إلى إسْفِنجَةٍ وبَلّلَها بالخَلّ ووضَعَها على طَرَفِ قصَبَةٍ، ورَفَعَها إلَيهِ لِيشرَبَ وهوَ يَقولُ: «اَنتظِروا لِنرى هَلْ يَجيءُ إيليّا ليُنزِلَهُ». 37 وصرَخَ يَسوعُ صَرخَةً عاليةً وأسلَمَ الرّوحَ.
38 فاَنشَقّ حِجابُ الهَيكَلِ شَطْرَينِ، مِنْ أعلى إلى أسفلُ. 39 وكانَ قائدُ الحرَسِ واقفًا تُجاهَ الصّليبِ، فلمّا رأى كيفَ أسلَمَ يَسوعُ الرّوحَ، قالَ: «بِالحقيقةِ كانَ هذا الرّجُلُ اَبنَ اللهِ». 40 وكانَت هُناكَ جَماعةٌ مِنَ النّساءِ يَنْظُرنَ عَنْ بُعدٍ، فيهِنّ مَريَمُ المَجدَليّةُ ومَريَمُ أم يَعقوبَ الصّغيرِ ويوسي، وسالومةُ، 41 وهُنّ اللواتي تَبِعنَ يَسوعَ وخدَمْنَهُ عِندَما كانَ في الجَليلِ، وغَيرُهُنّ كَثيراتٌ صَعِدْنَ معَهُ إلى أُورُشليمَ.
دفن يسوع
(متى 27:57-61، لوقا 23:50-56، يوحنا 19:38-42)42 وكانَ المَساءُ اَقتَربَ، وهوَ وقتُ التّهيئَةِ، أي ما قبلَ السّبتِ. 43 فجاءَ يوسفُ الرّاميّ، وكانَ مِنْ أعضاءِ مَجلسِ اليهودِ البارِزينَ، ومِنَ الذينَ يَنتَظِرونَ مَلكوتَ اللهِ، فتَجاسرَ ودخَلَ على بيلاطُسَ وطلَبَ جسَدَ يَسوعَ. 44 فتعَجّبَ بيلاطُسُ أنْ يكونَ ماتَ. فدَعا قائِدَ الحرَسِ وسألَهُ: «أمِنْ زمانٍ ماتَ؟» 45 فلمّا سمِعَ الخبَرَ مِنَ القائِدِ، سمَحَ ليوسفَ بِجُثّةِ يَسوعَ. 46 فاَشتَرى كَفَنًا، ثُمّ أنزَلَ الجَسدَ عَنِ الصّليبِ وكفّنَهُ ووضَعَهُ في قَبرٍ مَحفورٍ في الصّخرِ، ودَحرَجَ حجَرًا على بابِ القبرِ. 47 وشاهَدَت مَريمُ المَجدَليّةُ ومَريَمُ أمّ يوسي أينَ وضَعَهُ.
Iisus înaintea lui Pilat
1 Şi numaidecât dimineaţa, marii preoţi au făcut sfat împreună cu bătrânii şi cărturarii şi cu întreg sinedriul şi legându-L pe Iisus, L-au dus şi L-au predat lui Pilat. 2 Iar Pilat L-a întrebat: „Tu eşti regele iudeilor?” El i-a răspuns: „Tu zici!” 3 Atunci marii preoţi au început să-L învinuiască de multe lucruri. 4 Şi iarăşi Pilat l-a întrebat: „Nu răspunzi nimic? Uite de câte Te învinuiesc ei.” 5 Dar Iisus n-a mai răspuns nimic, aşa încât Pilat s-a mirat.
Condamnarea lui Iisus
6 Când era sărbătoare, el obişnuia să le elibereze un întemniţat pe care îl cereau ei. 7 Şi era unul numit Baraba, întemniţat împreună cu nişte răzvrătiţi, care uciseseră oameni în timpul răscoalei. 8 Iar mulţimea, urcându-se, a început să-i ceară să le facă după cum obişnuia. 9 Pilat le-a răspuns: „Vreţi să-L eliberez pe regele iudeilor?”, 10 fiindcă ştia că marii preoţi din invidie îl dăduseră în mâna lui. 11 Dar marii preoţi au aţâţat mulţimea ca să-l elibereze mai degrabă pe Baraba. 12 Din nou i-a întrebat Pilat: „Şi ce vreţi să fac cu Cel căruia îi ziceţi regele iudeilor?” 13 Şi iarăşi ei au strigat: „Răstigneşte-L!” 14 „Dar ce rău a făcut?” a spus Pilat. Dar ei strigau şi mai tare: „Răstigneşte-L!” 15 Atunci Pilat, vrând să facă pe placul mulţimii, le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus L-a biciuit şi L-a dat să fie răstignit.
16 Soldaţii L-au dus înăuntrul curţii, adică în pretoriu, şi au chemat toată cohorta. 17 L-au îmbrăcat în porfiră şi, împletind o cunună de spini, I-au pus-o pe cap. 18 Şi au început să se plece înaintea Lui, zicând: „Te salutăm, regele iudeilor!” 19 Şi Îl loveau în cap cu o trestie şi Îl scuipau şi, căzând în genunchi, I se închinau. 20 Iar după ce L-au batjocorit, L-au dezbrăcat de porfiră şi L-au îmbrăcat cu hainele Sale. Apoi L-au dus afară ca să-L răstignească.
Răstignirea lui Iisus
21 Şi au silit pe un trecător, Simon din Cirene, care venea de la câmp, tatăl lui Alexandru şi Rufus, să-I poarte crucea. 22 Şi L-au dus la locul numit Golgota, care se traduce Locul Căpăţânii. 23 Şi I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu a luat. 24 Apoi L-au răstignit şi
şi-au împărţit hainele
aruncând sorţii pentru ele,
ca să vadă care ce să ia.
25 Şi când L-au răstignit era ceasul al treilea. 26 Iar pricina răstignirii Lui era scrisă deasupra: „Regele iudeilor!” 27 Şi împreună cu El au răstignit doi tâlhari, unul la dreapta şi altul la stânga Lui. 29 Iar trecătorii Îl huleau, plecându-şi capetele şi zicând: „Vai, Tu, cel ce distruge Templul şi-l zideşte la loc în trei zile, 30 mântuieşte-Te pe Tine Însuţi şi coboară de pe cruce.” 31 La fel şi marii preoţi îşi băteau joc între ei, împreună cu cărturarii, zicând: „Pe alţii i-a mântuit, dar pe Sine nu se poate mântui. 32 Hristos, regele lui Israel, să coboare acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem!” Şi cei răstigniţi împreună cu El îşi băteau joc de El. 33 Şi când a venit ceasul al şaselea s-a făcut întuneric peste întreg pământul până la ceasul al nouălea. 34 Iar în ceasul al nouălea, Iisus a strigat cu glas puternic: „Eloi, Eloi, lema sabahtani ?” care tradus înseamnă: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit ?” 35 Cei ce stăteau acolo, când au auzit, au zis: „Iată, îl strigă pe Ilie.” 36 Şi a fugit unul din ei şi, umplând un burete cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea, zicând: „Lăsaţi să vedem dacă vine Ilie să-L coboare de pe cruce.” 37 Iar Iisus, scoţând un strigăt mare, şi-a dat duhul. 38 Atunci perdeaua Templului s-a sfâşiat în două de sus până jos. 39 Iar centurionul care stătea lângă El, văzând că şi-a dat duhul, a zis: „Cu adevărat, acest om era Fiul lui Dumnezeu!” 40 Erau acolo şi femei care priveau de departe, între care şi Maria Magdalena, Maria a lui Iacov cel mic şi mama lui Iose şi Salomeea, 41 cele care, pe când era în Galileea, îl urmau şi îi slujeau, şi multe altele care veniseră cu El la Ierusalim.
Înmormântarea lui Iisus
42 Şi când s-a făcut seară, fiindcă era vineri, care este înaintea sâmbetei, 43 Iosif din Arimateea, un sfetnic bine-văzut, care aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu, s-a dus şi, îndrăznind să intre la Pilat, a cerut trupul lui Iisus. 44 Pilat s-a mirat că Iisus era deja mort şi a chemat un centurion să-l întrebe dacă a murit de mult. 45 Aflând de la centurion că Iisus a murit, i-a dat lui Iosif trupul. 46 Şi el a cumpărat un giulgiu, a coborât trupul lui Iisus şi L-a învelit în giulgiu. Apoi L-a aşezat într-un mormânt, care era săpat în piatră, şi a prăvălit o piatră peste uşa mormântului. 47 Iar Maria Magdalena şi Maria lui Iose priveau unde L-au pus.
