1 هذا ما أعلَنَهُ يَسوعُ المَسيحُ بِهِبَةٍ مِنَ الله ِ لِـيَكشِفَ لعِبادِهِ ما لا بُدّ مِنْ حُدوثِهِ عاجِلاً، فأرسَلَ ملاكَهُ ليُخبِرَ بِه عَبدَهُ يوحنّا، 2 فشَهِدَ بِكلِمَةِ اللهِ وشهادَةِ يَسوعَ المَسيحِ في كُلّ ما رَآهُ. 3 هنيئًا للّذي يَقرَأُ ولِلّذينَ يَسمَعونَ هَذِهِ الأقوالَ النَبويّةَ، وهنيئًا للذينَ يَعمَلونَ بِها، لأنّ السّاعَةَ اَقتَرَبَتْ.
تحية إلى الكنائس السبع
4 مِنْ يوحنّا إلى الكنائِسِ السّبعِ في آسيّةَ. علَيكُمُ النّعمَةُ والسّلامُ مِنَ الكائِنِ والذي كانَ والذي يأتي، ومِنَ الأرواحِ السّبعَةِ التي أمامَ عَرشِهِ، 5 ومِنْ يَسوعَ المَسيحِ الشّاهِدِ الأمينِ وبِكرِ مَنْ قامَ مِنْ بَينِ الأمواتِ ومَلِكِ مُلوكِ الأرضِ. هوَ الذي أحَبّنا وحَرّرنا بِدَمِهِ مِنْ خطايانا، 6 وجعَلَ مِنّا مَلكوتًا وكَهنَةً للهِ أبـيهِ، فلَهُ المَجدُ والعِزّةُ إلى أبَدِ الدّهورِ. آمين.
7 ها هوَ آتٍ معَ السّحابِ! سَتَراهُ كُلّ عينٍ حتى عُيونُ الذينَ طَعَنوهُ، وتَنتَحِبُ علَيهِ جميعُ قَبائِلِ الأرضِ. نَعم، آمين.
8 يَقولُ الرّبّ الإلهُ: «أنا هوَ الألِفُ والياءُ». هوَ الكائِنُ والذي كانَ والذي يأتي القادِرُ على كُلّ شيءٍ.
بداءة الرؤيا
9 أنا يوحنّا، أخاكُم وشَريكَكُم في المِحنَةِ والمَلكوتِ والثّباتِ في يَسوعَ، كُنتُ في جزيرَةِ بَطْمُسَ مِنْ أجلِ كلِمَةِ اللهِ وشهادَةِ يَسوعَ، 10 فاَختَطَفَني الرّوحُ في يومِ الرّبّ، فسَمِعتُ خَلفي صوتًا قَوِيّا كصوتِ البُوقِ 11 يَقولُ: «أُكتُبْ ما تَراهُ في كِتابٍ وأرسِلْهُ إلى الكنائِسِ السّبعِ في أفسُسَ وسِميرْنَةَ وبَرْغامُسَ وثياتيرَةَ وسارْديسَ وفيلادَلْفيةَ ولاوُدِكيّةَ».
12 فاَلتَفَتّ لأنظُرَ إلى الصّوتِ الذي يُخاطِبُني، فرَأيتُ سَبعَ مَنائرَ مِنْ ذَهَبٍ 13 تُحيطُ بِما يُشبِهُ اَبنَ إنسانٍ، وهوَ يَلبَسُ ثَوبًا طويلاً إلى قَدَمَيهِ، وحَولَ صَدرِهِ حِزامٌ مِنْ ذَهَبٍ، 14 وكانَ شَعرُ رأْسِهِ أبـيضَ كالصّوفِ الأبـيضِ أو كالثّلجِ، وعَيناهُ كشُعلَةٍ مُلتَهِبَةٍ، 15 ورِجلاهُ كنُحاسٍ مَصقولٍ مُحمّى في أتونٍ، وصَوتُهُ كصوتِ مِياهٍ غَزيرَةٍ. 16 وكانَ في يَدِهِ اليُمنى سَبعةُ كواكِبَ، وفي فَمِهِ سيفٌ طالِـعٌ مَسنونُ الحَدّينِ، وَوَجهُهُ كالشّمسِ في أبهى شُروقِها. 17 فلمّا رأيتُهُ وقَعتُ عِندَ قَدَمَيهِ كالمَيْتِ، فلَمَسَني بـيَدِهِ اليُمنى وقالَ: «لا تخَفْ، أنا الأوّلُ والآخِرُ، 18 أنا الحيّ! كُنتُ مَيتًا، وها أنا حيّ إلى أبَدِ الدّهورِ. بِـيَدي مَفاتيحُ الموتِ ومَثْوى الأَمواتِ. 19 فاَكتُبْ ما رَأيتَ، وما يكونُ الآنَ، وما سيَكونُ بَعدَ ذلِكَ. 20 أمّا سِرّ الكواكِبِ السّبعَةِ التي تَراها في يَميني ومَنائِرِ الذّهَبِ السّبعِ، فهوَ أنّ الكواكِبَ السّبعةَ هِيَ ملائِكَةُ الكنائِسِ السّبعِ، والمَنائِر السّبع هِـيَ الكنائِسُ السّبعُ».
Prolog
1 Revelaţia lui Iisus Hristos, pe care i-a dat-o Dumnezeu, ca să le arate robilor Săi lucrurile care trebuie să se întâmple în curând, şi pe care a făcut-o cunoscută robului Său Ioan, trimiţând-o prin îngerul Său. 2 Ioan a mărturisit cuvântul lui Dumnezeu şi mărturia lui Iisus Hristos, tot ce a văzut. 3 Fericit este cel care citeşte şi cei care ascultă cuvintele profeţiei şi păzesc cele scrise în ea, fiindcă timpul este aproape.
Salutări din partea lui Ioan
4 Ioan, către cele şapte Biserici din Asia: Har vouă şi pace de la Cel care este, Cel care era şi Cel care vine, şi de la cele şapte duhuri care sunt înaintea tronului Său 5 şi de la Iisus Hristos, martorul cel credincios, Întâiul Născut din morţi şi Stăpânul împăraţilor pământului.
Celui care ne iubeşte şi ne-a eliberat de păcatele noastre prin sângele Său 6 şi a făcut din noi Împărăţie, preoţi ai lui Dumnezeu, Tatăl Său – a Lui să fie slava şi puterea, în vecii vecilor! Amin!
7 Iată, El vine pe nori
şi orice ochi Îl va vedea,
chiar şi cei care L-au străpuns,
şi se vor tângui din pricina Lui
toate seminţiile pământului.
Da! Amin!
8 „Eu sunt Alfa şi Omega”, zice Domnul Dumnezeu, „Cel care este, Cel care era şi Cel care vine, Cel Atotputernic.”
Viziunea lui Hristos cel Înviat
9 Eu, Ioan, fratele vostru şi părtaş împreună cu voi la suferinţa, la Împărăţia şi răbdarea în Iisus, eram, pentru cuvântul lui Dumnezeu şi mărturisirea lui Iisus, în insula numită Patmos. 10 În ziua Domnului am fost în duh şi am auzit în spatele meu un glas puternic, ca de trâmbiţă, 11 care spunea: „Ceea ce vezi scrie într-o carte şi trimite-o celor şapte Biserici: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia şi Laodiceea.”
12 Iar eu m-am întors să văd al cui era glasul care vorbea cu mine, şi când m-am întors am văzut şapte sfeşnice de aur, 13 iar în mijlocul lor pe cineva asemenea Fiului Omului, îmbrăcat cu un veşmânt lung până la pământ şi încins la piept cu un brâu de aur. 14 Capul şi părul Lui erau strălucitoare ca lâna albă, ca zăpada, iar ochii Lui erau ca para focului, 15 picioarele Lui asemenea aramei topite în cuptor, iar glasul Lui ca vuietul multor ape. 16 Ţinea în mâna dreaptă şapte stele şi din gura Lui ieşea o sabie ascuţită cu două tăişuri. Faţa Lui era ca soarele când străluceşte în toată puterea Lui. 17 Când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui, ca mort. Dar El şi-a pus mâna dreaptă peste mine şi mi-a spus:
„Nu te teme, Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, 18 Cel viu! Am fost mort şi, iată, sunt viu în vecii vecilor şi am cheile morţii şi ale sălaşului morţilor. 19 Aşadar, scrie ceea ce ai văzut, cele ce sunt şi cele ce vor fi după acestea. 20 Cât despre taina celor şapte stele pe care le-ai văzut în mâna Mea dreaptă şi a celor şapte sfeşnice de aur: cele şapte stele sunt îngerii celor şapte Biserici, iar cele şapte sfeşnice sunt cele şapte Biserici.”
