الحجر الحي والشعب المقدّس
1 فاَنزِعوا عَنكُم كُلّ خُبثٍ ومَكرٍ ونِفاقٍ وحَسَدٍ ونَميمَةٍ، 2 واَرغَبوا كالأطفالِ الرُضّعِ في اللّبَنِ الرّوحيّ الصافي، حتى تَنموا بِه لِلخلاصِ. 3 إنْ ذُقتُم ما أطيَبَ الرّبّ، كما يَقولُ الكِتابُ.
4 فاَقتَرِبوا مِنَ الرّبّ، فهوَ الحَجَرُ الحَيّ المَرفوضُ عِندَ النّاسِ، المُختارُ الكريمُ عِندَ اللهِ. 5 وأنتُم أيضًا حِجارَةٌ حَـيّةٌ في بِناءِ مَسكِنٍ رُوحِـيّ، فكونوا كَهَنوتًا وقَدّموا ذَبائِـحَ روحِيّةً يَقبَلُها اللهُ بِـيَسوعَ المَسيحِ. 6 فالكِتابُ يَقولُ: «ها أنا أضَعُ في صِهيونَ حجَرَ زاويَةٍ كريمًا مُختارًا، فمَنْ آمَنَ بِه لا يَخيبُ». 7 فهوَ كريمٌ لكُم أنتُمُ المُؤْمِنينَ. أمّا لِغَيرِ المُؤْمِنينَ، فَهوَ «الحَجَرُ الذي رفَضَهُ البَنّاؤونَ وصارَ رَأْسَ الزّاويَةِ»، 8 وهوَ «حَجَرُ عَثرةٍ وصَخرَةُ سُقوطٍ». وهُم يَعثِرونَ لأنّهُم لا يُؤمِنونَ بِكلِمَةِ اللهِ: هذا هوَ مَصيرُهُم!
9 أمّا أنتُم فَنَسلٌ مُختارٌ وكَهَنوتٌ مُلوكِـيّ وأُمّةٌ مُقَدّسَةٌ وشَعبٌ اَقتَناهُ اللهُ لإعلانِ فَضائِلِهِ، وهوَ الذي دَعاكُم مِنَ الظّلمَةِ إلى نورِهِ العَجيبِ. 10 وما كُنتُم شَعبًا مِنْ قَبلُ، وأمّا اليومَ فأنتُم شَعبُ اللهِ. كُنتُم لا تَنالونَ رَحمَةَ اللهِ، وأمّا الآنَ فنِلتُموها.
عبـيد الله
11 وأطلُبُ إلَيكُم، أيّها الأحِبّاءُ، وأنتُم ضُيوفٌ غُرَباءُ في هذا العالَمِ، أنْ تَمتَنِعوا عَنْ شَهَواتِ الجَسَدِ، فهِيَ تُحارِبُ النّفسَ. 12 ولتكُنْ سيرَتُكُم بَينَ الأُمَمِ سِيرَةً حسَنَةً حتى إذا اَتّهَموكُم بِأنّكُم أشرارٌ، نَظروا إلى أعمالِكُمُ الصّالِحَةِ فمَجّدوا اللهَ يومَ يتفقّدُهُم.
13 اَخضَعوا، إكرامًا لِلرّبّ، لِكُلّ سُلطَةٍ بَشَرِيّةٍ: لِلمَلِكِ فهوَ الحاكِمُ الأعلى، 14 ولِلحُكّامِ فَهُم مُفَوّضونَ مِنهُ لِمُعاقبَةِ الأشرارِ ومُكافأةِ الصّالِحينَ، 15 لأنّ مَشيئَةَ اللهِ هِـيَ أنْ تُسكِتوا بِأعمالِكُمُ الصّالِحَةِ جَهالَةَ الأغبـياءِ. 16 كونوا أحرارًا، ولكِنْ لا تكونوا كَمَنْ يَجعَلُ الحُرّيّةَ سِتارًا لِلشّرّ، بَلْ كَعَبـيدٍ للهِ. 17 أكرِموا جميعَ النّاسِ، أحِبّوا الإخوَةَ، اَتّقوا اللهَ، أكرِموا المَلِكَ.
الاقتداء بآلام المسيح
18 أيّها الخَدَمُ، اَخضَعوا لأسيادِكُم بِكُلّ رَهبَةٍ، سَواءٌ كانوا صالِحينَ لُطَفاءَ أو قُساةً. 19 فمِنَ النّعمَةِ أنْ تُدرِكوا مَشيئَةَ اللهِ فتَصبِروا على العَذابِ مُتَحمّلينَ الظّلمَ. 20 فأيّ فَضلٍ لكُم إنْ أذنَبتُم وصبِرتُم على ما تَستَحِقّونَهُ مِنْ عِقابٍ، ولكِنْ إنْ عَمِلتُمُ الخَيرَ وصَبرتُم على العَذابِ، نِلتُمُ النّعمَةَ عِندَ اللهِ. 21 ولمِثلِ هذا دَعاكُمُ اللهُ، فالمَسيحُ تألّمَ مِنْ أجلِكُم وجعَلَ لكُم مِنْ نَفسِهِ قُدوَةً لِتَسيروا على خُطاهُ. 22 ما اَرتكَبَ خَطيئَةً ولا عَرَفَ فَمُهُ المَكرَ. 23 ما رَدّ على الشّتيمَةِ بمِثلِها. تألّمَ وما هَدّدَ أحدًا، بَلْ أسلَمَ أمرَهُ لِلدَيّانِ العادِلِ، 24 وهوَ الذي حَمَلَ خَطايانا في جَسَدِهِ على الخشَبَةِ حتى نموتَ عَنِ الخَطيئَةِ فَنَحيا لِلحَقّ. وهوَ الذي بِجِراحِهِ شُفيتُم. 25 كُنتُم خِرافًا ضالّينَ فاَهتَدَيتُمُ الآنَ إلى راعي نُفوسِكُم وحارِسِها.
Piatra cea Vie şi poporul lui Dumnezeu
1 Dând la o parte, aşadar, orice răutate şi orice înşelăciune, ipocrizie, invidie şi bârfă, 2 ca nişte nou-născuţi să doriţi laptele duhovnicesc cel adevărat, pentru ca, prin el să creşteţi spre mântuire, 3 dacă aţi gustat şi aţi văzut cât de bun este Domnul. 4 Apropiaţi-vă de El, Piatra cea Vie, neluată în seamă de oameni, dar aleasă şi preţioasă înaintea lui Dumnezeu, 5 şi ca nişte pietre vii zidiţi-vă pe voi înşivă ca o casă duhovnicească, spre a fi o preoţie sfântă, care aduce jertfe duhovniceşti, bine primite de Dumnezeu, prin Iisus Hristos, 6 fiindcă Scriptura zice:
Iată, pun în Sion o piatră,
piatra din capul unghiului, aleasă, preţioasă.
Şi cine se încrede în ea, nicidecum nu se va ruşina.
7 Aşadar, pentru voi, care credeţi, ea este cinstea voastră. Dar pentru cei ce nu cred:
piatra pe care n-au luat-o în seamă ziditorii,
aceea a ajuns în capul unghiului
8 şi este
piatră de poticnire
şi stâncă de cădere.
De ea se împiedică toţi cei ce nu se încred în cuvântul lui Dumnezeu şi la aceasta au fost sortiţi.
9 Voi însă sunteţi „o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor adunat de Dumnezeu” ca să vestiţi faptele măreţe ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată.
10 Voi, care altădată nu eraţi un popor,
acum sunteţi poporul lui Dumnezeu;
voi care nu primiserăţi îndurare,
acum aţi primit îndurare.
Viaţa creştinilor în lume
11 Preaiubiţilor, ca pe nişte străini şi peregrini în lume, vă îndemn să vă feriţi de poftele trupeşti, care se luptă cu sufletul. 12 Să aveţi o purtare frumoasă în mijlocul păgânilor, pentru ca, văzând faptele voastre bune, chiar atunci când vă blamează ca pe nişte răufăcători, să dea slavă lui Dumnezeu în ziua când vor fi cercetaţi.
13 Supuneţi-vă oricărei orânduiri omeneşti, de dragul Domnului: atât împăratului ca suveran, 14 cât şi guvernatorilor, ca trimişi ai Lui să-I pedepsească pe răufăcători şi să-I laude pe cei ce fac binele, 15 întrucât aşa este voia lui Dumnezeu, ca, făcând binele, să reducem la tăcere prostia oamenilor ignoranţi. 16 Ca nişte oameni liberi, dar care nu faceţi din libertate un paravan pentru rele, ci, ca nişte robi ai lui Dumnezeu, 17 respectaţi-i pe toţi oamenii, iubiţi frăţia credincioşilor, temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi cinste împăratului.
Exemplul lui Hristos în suferinţă
18 Slugilor, supuneţi-vă stăpânilor voştri cu tot respectul, nu numai celor buni şi cumsecade, chiar şi celor duri, 19 fiindcă este un har dacă cineva rabdă suferinţe, pătimind pe nedrept, din cauza credinţei în Dumnezeu. 20 De fapt, ce laudă este dacă răbdaţi când sunteţi bătuţi pentru că aţi făcut rău? Dar dacă răbdaţi, pătimind pentru că aţi făcut binele, este un har de la Dumnezeu. 21 Căci la aceasta aţi fost chemaţi, fiindcă şi Hristos a pătimit pentru voi, lăsându-vă un exemplu ca să călcaţi pe urmele Lui.
22 El n-a făcut păcat
şi în gura Lui nu s-a aflat înşelăciune,
23 batjocorit fiind, nu întorcea batjocura, pătimind, nu ameninţa, ci lăsa totul în seama Celui ce judecă drept. 24 El Însuşi a purtat păcatele noastre în trupul Lui, pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru dreptate. Prin rănile Lui aţi fost vindecaţi, 25 fiindcă eraţi ca nişte oi rătăcite, dar acum aţi fost aduşi înapoi la Păstorul şi Păzitorul sufletelor voastre.