صلاة يسوع من أجل تلاميذه
1 وبَعدَ هذا الكلامِ، رفَعَ يَسوعُ عَينَيهِ إلى السّماءِ وقالَ: «يا أبـي جاءَتِ السّاعةُ: مَجّدِ اَبنَكَ ليُمَجّدَكَ اَبنُكَ 2 بِما أعطيتَهُ مِنْ سُلطانٍ على جميعِ البَشَرِ حتى يهَبَ الحياةَ الأبديّةَ لِمَنْ وهَبتَهُم لَهُ. 3 والحياةُ الأبديّةُ هيَ أنْ يَعرِفوكَ أنتَ الإلهَ الحَقّ وحدَكَ ويَعرِفوا يَسوعَ المَسيحَ الذي أرْسَلْتَهُ. 4 أنا مَجّدْتُكَ في الأرضِ حينَ أتمَمتُ العَمَلَ الذي أعطَيتَني لأعمَلَه. 5 فمَجّدْني الآنَ يا أبـي عِندَ ذاتِكَ بِالمَجدِ الذي كانَ لي عِندَكَ قَبلَ أنْ يكونَ العالَمُ. 6 أظهَرتُ اَسمَكَ لِمَنْ وهَبتَهُم لي مِنَ العالَمِ. كانوا لكَ، فوَهَبتَهُم لي وعَمِلوا بِكلامِكَ. 7 والآنَ هُم يَعرِفونَ أنّ كُلّ ما أعطَيتَني هوَ مِنكَ. 8 بَلّغتُهُمُ الكلامَ الذي بَلّغتَني فقَبِلوهُ وعَرَفوا حقّ المعرِفَةِ أنّي جِئتُ مِنْ عِندِكَ وآمنوا أنّكَ أنتَ أرسَلتَني. 9 أنا أُصلّي لأجلِهِم، ولا أُصلّي لأجلِ العالَمِ، بل لأجلِ مَنْ وهَبتَهُم لي لأنّهُم لكَ. 10 كُلّ ما هوَ لي فهوَ لكَ، وكُلّ ما هوَ لكَ فهوَ لي، وأنا أتمَجّدُ بِهِم. 11 لن أبقى في العالَمِ أمّا هُم فباقونَ في العالَمِ، وأنا ذاهِبٌ إلَيكَ. أيّها الآبُ القُدّوسُ، إحفَظْهُم باَسمِكَ الذي أعطَيتَني، حتى يكونوا واحدًا مِثلَما أنتَ وأنا واحدٌ. 12 وعِندَما كُنتُ أنا مَعَهُم حَفِظْتُهُم باَسمِكَ الذين أعطَيتَني. حَرَستُهُم، فما خَسِرْتُ مِنهُم أحدًا إلاّ اَبنَ الهَلاكِ لِـيَتمّ ما جاءَ في الكِتابِ. 13 والآنَ أنا ذاهِبٌ إلَيكَ. أقولُ هذا الكلامَ وأنا في العالَمِ ليكونَ لهُم كُلّ فَرَحي. 14 بلّغتُهُم كلامَكَ فأبغَضَهُمُ العالَمُ لأنّهُم لا يَنتَمونَ إلى العالَمِ كما أنا لا أَنتَمي إلى العالَمِ. 15 لا أطلُبُ إلَيكَ أنْ تُخرِجَهُم مِنَ العالَمِ، بل أنْ تَحفَظَهُم مِنَ الشّرّيرِ. 16 ما هُم مِنَ العالَمِ. وما أنا مِنَ العالَمِ. 17 قَدّسْهُم في الحقّ لأنّ كلامَكَ حقّ. 18 أنا أرسلتُهُم إلى العالَمِ كما أرسَلتَني إلى العالَمِ. 19 مِنْ أجلِهِم أُقدّسُ نَفسي حتى يتَقَدّسوا هُم أيضًا في الحقّ. 20 لا أُصلّي لأجلِهِم وحدَهُم، بل أُصلّي أيضًا لأجلِ مَنْ قَبِلوا كلامَهُم فآمنوا بـي. 21 إجعَلْهُم كُلّهُم واحدًا ليَكونوا واحدًا فينا، أيّها الآبُ مِثلَما أنتَ فيّ وأنا فيكَ، فيُؤمِنَ العالَمُ أنّكَ أرسَلْتَني. 22 وأنا أعطَيتُهُمُ المَجدَ الذي أعطَيتَني ليكونوا واحدًا مِثلَما أنتَ وأنا واحدٌ. 23 أنا فيهِم وأنتَ فيّ لتكونَ وِحدَتُهُم كامِلَةً ويَعرِفَ العالَمُ أنّكَ أرسَلْتَني وأنّكَ تُحبّهُم مِثلَما تُحبّني. 24 أنتَ وهَبتَهُم لي، أيّها الآبُ وأُريدُهُم أنْ يكونوا مَعي حَيثُ أكونُ لِـيَروا ما أعطَيتَني مِنَ المَجدِ لأنّكَ أحبَبْــتَني قَبلَ أنْ يكونَ العالَمُ. 25 ما عَرَفَكَ العالَمُ، أيّها الآبُ الصالِـحُ، لكِنْ أنا عَرَفْتُكَ وعرَفَ هَؤُلاءِ أنّكَ أرسَلْتَني. 26 أظهَرْتُ لهُمُ اَسمَكَ، وسأُظهِرُهُ لهُم لِتكونَ فيهِم مَحبّتُكَ لي وأكونَ أنا فيهِم».
Rugăciunea preoţească a lui Iisus
1 Iisus le-a spus acestea şi, ridicându-şi ochii spre cer, a zis: „Tată, a venit ceasul! Preamăreşte-L pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preamărească pe Tine. 2 Precum i-ai dat putere peste toţi oamenii, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care i-ai dat Lui. 3 Şi aceasta este viaţa veşnică: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Cel pe care L-ai trimis, pe Iisus Hristos. 4 Eu Te-am slăvit pe pământ, împlinind lucrarea pe care Mi-ai încredinţat-o. 5 Şi acum slăveşte-mă Tu, Tată, la Tine, cu slava pe care o aveam la Tine mai înainte de a fi lumea.
6 Le-am arătat Numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Erau ai Tăi şi Mi i-ai dat şi au păzit cuvântul Tău. 7 Acum au cunoscut că tot ce Mi-ai dat este de la Tine. 8 Le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit şi au crezut că Tu M-ai trimis. 9 Eu pentru ei Mă rog. Nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, pentru că ai Tăi sunt. 10 Şi toate ale Mele sunt ale Tale şi ale Tale sunt ale Mele şi M-am preamărit în ei. 11 Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, iar Eu vin la Tine. Tată sfânt, păzeşte-i în Numele Tău pe care Mi l-ai dat, ca să fie una, precum suntem Noi. 12 Când eram cu ei, Eu îi păzeam în Numele Tău, pe care Mi l-ai dat. I-am păzit şi nici unul dintre ei nu a pierit, în afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. 13 Iar acum la Tine vin şi acestea le spun în lume, ca ei să aibă bucuria Mea deplină în ei. 14 Eu le-am dat cuvântul Tău şi lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume. 15 Nu-ţi cer să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel Rău. 16 Ei nu sunt din lume, aşa cum Eu nu sunt din lume. 17 Sfinţeşte-i în adevăr: cuvântul Tău este adevăr. 18 Aşa cum M-ai trimis pe Mine în lume, la fel i-am trimis şi Eu pe ei în lume. 19 Şi eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi pentru ei, ca şi ei să fie sfinţiţi în adevăr.
20 Nu numai pentru ei Mă rog, ci şi pentru aceia care vor crede în Mine, prin cuvântul lor, 21 ca toţi să fie una, precum Tu, Tată, eşti în Mine şi Eu în Tine, ca şi ei să fie una în Noi, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. 22 Şi slava pe care mi-ai dat-o mie le-am dat-o lor, ca să fie una, aşa cum Noi suntem una. 23 Eu în ei şi Tu în Mine, ca ei să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis şi i-ai iubit pe ei cum M-ai iubit pe Mine. 24 Tată, aceia pe care Mi i-ai dat, vreau ca unde sunt Eu să fie şi ei împreună cu Mine, ca să vadă slava pe care mi-ai dat-o pentru că M-ai iubit mai înainte de întemeierea lumii. 25 Părinte drept, lumea nu Te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut, iar aceştia au cunoscut că Tu M-ai trimis. 26 Le-am făcut cunoscut Numele Tău şi Îl voi face cunoscut, pentru ca iubirea cu care M-ai iubit să fie în ei şi Eu în ei.”
