1 ونفَخَ الملاكُ الخامِسُ في بُوقِهِ، فرَأيتُ نَجمًا سقَطَ مِنَ السّماءِ إلى الأرضِ فأُعطِـيَ مَفتاحَ بِئرِ الهاوِيَةِ. 2 وفتَحَ النّجمُ بِئرَ الهاوِيَةِ، فتَصاعَدَ مِنها دُخانٌ كأنّهُ دُخانُ أتّونٍ عَظيمٍ، فأظلَمَتِ الشّمسُ والجَوّ مِنْ دُخانِ البِئرِ. 3 وخرَجَ مِنَ الدّخانِ جَرادٌ غَطّى وجهَ الأرضِ، فنالَ سُلطانًا كَسُلطانِ عَقارِبِ الأرضِ، 4 وقيلَ لَه أنْ لا يُؤذيَ عُشبَ الأرضِ ولا شيئًا أخضَرَ ولا شَجَرًا، بَلْ يَقتَصِرُ على النّاسِ الذينَ لا يوجَدُ خَتمُ اللهِ على جِباهِهِم. 5 وقيلَ لَه أنْ لا يَقتُلَهُم، بَلْ يُعَذّبُهُم مُدّةَ خَمسَةِ أشهُرٍ بِعَذابٍ يُشبِهُ عَذابَ لَسعَةِ العَقرَبِ. 6 فيَطلُبُ النّاسُ الموتَ في تِلكَ الأيّامِ فلا يَجدونَهُ، ويتَمَنّونَ أنْ يَموتوا والموتُ يَهرُبُ مِنهُم. 7 وبَدا الجَرادُ كأنّهُ خَيلٌ مُهيّأةٌ لِلقِتالِ، على رُؤوسِهِ ما يُشبِهُ أكاليلَ مِنْ ذَهَبٍ، ووُجوهُهُ كوُجوهِ البَشَرِ، 8 ولَه شَعرٌ كَشَعرِ النّساءِ، وأسنانُهُ كأنيابِ الأُسودِ، 9 وصُدورُهُ كدُروعٍ مِنْ حديدٍ، وصوتُ أجنِحَتِهِ كضَجيجِ مَركَباتِ خَيلٍ كَثيرةٍ تَجري إلى القِتالِ، 10 ولأذنابِهِ إبَرٌ كأذنابِ العَقارِبِ، ولَه سُلطانٌ أنْ يُؤْذِيَ النّاسَ مُدّةَ خَمسَةِ أشهُرٍ، 11 وعلَيهِ مَلِكٌ هوَ ملاكُ الهاوِيَةِ واَسمُهُ بِالعِبرِيّةِ أبدّونُ وباليونانِـيّةِ أبولّيّونُ.
12 مَضى الوَيلُ الأوّلُ ويَأْتي الوَيلانِ الآخَرانِ.
13 ونفَخَ المَلاكُ السّادِسُ في البُوقِ، فسَمِعتُ صَوتًا خرَجَ مِنَ القُرونِ الأربَعَةِ لِمَذبَحِ الذّهَبِ الذي أمامَ اللهِ. 14 وقالَ الصّوتُ لِلملاكِ السّادِسِ الذي يَحمِلُ البُوقَ: «أطلِقِ الملائِكَةَ الأربعَةَ المُقيّدينَ على نَهرِ الفُراتِ الكبـيرِ!» 15 فاَنفَكّتْ قُيودُ الملائِكَةِ الأربَعَةِ المُتَأهّبـينَ لِلساعَةِ واليومِ والشّهرِ والسّنَةِ حتى يقتُلوا ثُلثَ البَشَرِ. 16 وسَمِعتُ أنّ عدَدَ جَيشِ الخَيّالةِ مِئَتا ألفِ ألفٍ. 17 وتَراءَتْ لِـيَ الخَيلُ وعلى فُرسانِها دُروعٌ مِنْ نارٍ، ومِنْ ياقوتٍ أصفَرَ ومِنْ كِبْريتٍ. وكانَت رُؤوسُ الخَيلِ مِثلَ رُؤوسِ الأُسودِ، يَخرُجُ مِنْ أفواهِها النّارُ والدّخانُ والكِبريتُ. 18 فهَلكَ ثُلثُ البَشَرِ بِهذِهِ البَلايا الثلاثِ، أي بِالنّارِ والدّخانِ والكِبريتِ الذي يَخرُجُ مِنْ أفواهِ الخَيلِ. 19 كانَت قُوّةُ الخَيلِ في أفواهِها كما في أذنابِها، لأنّ أذنابَها تُشبِهُ الحيّاتِ ولَها رُؤوسٌ تُؤذي بِها.
20 وأمّا البَشَرُ الذينَ نَجَوا مِنْ هذِهِ البَلايا، فما تابوا مِمّا فَعَلَتْ أيديهِم وظَلّوا يَسجُدونَ لِلشّياطينِ ولأصنامٍ مِنْ ذهَبٍ وفِضّةٍ ونُحاسٍ وحَجَرٍ وخَشَبٍ لا تَقدِرُ أنْ تُبصِرَ وتَسمَعَ وتَمشِيَ، 21 ولا تابوا عَنِ القَتلِ والسّحرِ والزّنى والسّرِقَةِ.
1 Şi al cincilea înger a trâmbiţat şi am văzut o stea căzută din ceruri pe pământ. Şi i s-a dat cheia fântânii Adâncului. 2 Şi a deschis fântâna Adâncului şi s-a ridicat din fântână fum ca fumul unui cuptor mare şi s-au întunecat soarele şi văzduhul din cauza fumului fântânii. 3 Şi din fum au ieşit pe pământ lăcuste şi li s-a dat putere precum au putere scorpionii pământului. 4 Şi li s-a spus să nu vatăme nici iarba pământului, nici vreo plantă, nici vreun copac, ci numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe frunţile lor. 5 Şi li s-a dat putere, nu să-I ucidă, ci să-I chinuie timp de cinci luni, iar chinul lor este ca atunci când un scorpion înţeapă un om. 6 Iar în acele zile oamenii vor căuta moartea şi nu o vor găsi; şi vor dori să moară, dar moartea va fugi de la ei.
7 Iar înfăţişarea scorpionilor era asemenea cailor pregătiţi de luptă. Pe capetele lor erau ca nişte cununi de aur, iar feţele lor erau ca nişte feţe de oameni; 8 părul lor era ca părul femeilor, iar dinţii lor erau ca ai leilor; 9 aveau platoşe ca nişte platoşe de fier, iar sunetul aripilor lor era asemenea sunetului carelor de luptă trase de cai mulţi care aleargă în bătălie. 10 Aveau cozi asemenea scorpionilor cu ace, iar puterea lor de a-i vătăma pe oameni cinci luni era în cozile lor. 11 Ca stăpân peste ei îl aveau pe îngerul Abisului, al cărui nume în limba ebraică este Abaddon, iar în limba greacă este Apollion .
12 Primul „vai” a trecut; iată, încă două „vaiuri” vin după toate aceste lucruri.
13 Şi a trâmbiţat al şaselea înger. Am auzit atunci un glas dinspre cele patru coarne ale altarului de aur care este înaintea lui Dumnezeu, 14 spunând celui de al şaselea înger care avea trâmbiţa: „Dezleagă-i pe cei patru îngeri care sunt legaţi la râul cel mare, Eufrat!” 15 Şi au fost dezlegaţi cei patru îngeri care fuseseră pregătiţi pentru ceasul şi ziua şi luna şi anul acela ca să ucidă o treime din oameni. 16 Numărul soldaţilor din cavaleria lor era de douăzeci de mii de ori câte zece mii; am auzit numărul lor. 17 Şi astfel am văzut în vedenie caii şi călăreţii: aveau platoşe de foc, de topaz şi de sulf, iar capetele cailor erau asemenea capetelor leilor, iar din gurile lor ieşeau foc, fum şi sulf. 18 Din cauza acestor trei plăgi, a focului, a fumului şi a sulfului care ieşeau din gurile lor au fost ucişi o treime dintre oameni, 19 pentru că puterea cailor este în gurile lor şi în cozile lor, căci cozile lor sunt asemenea şerpilor.
20 Însă ceilalţi oameni, care nu au fost ucişi de aceste plăgi, nu s-au pocăit de faptele lor: nu au încetat să se închine demonilor şi idolilor de aur, de argint, de bronz, de piatră şi de lemn care nu sunt în stare nici să vadă, nici să audă şi nici să umble. 21 Şi nu s-au pocăit nici de crimele lor, nici de vrăjitoriile lor, nici de desfrânarea lor şi nici de hoţiile lor.
