الألف سنة
1 ثُمّ رَأيتُ ملاكًا نازِلاً مِنَ السّماءِ يَحمِلُ بِـيَدِهِ مِفتاحَ الهاوِيَةِ وسِلسِلَةً عَظيمةً. 2 فأمسَكَ التّـنّينَ، تِلكَ الحيّةَ القَديمةَ، أي إبليسَ أوِ الشّيطانَ، وقيّدَهُ لألفِ سنَةٍ 3 ورَماهُ في الهاوِيَةِ وأقفَلَها علَيهِ وخَتَمَها، فلا يُضَلّلُ الأُمَمَ بَعدُ، حتى تَتِمّ الألفُ السنةِ، ولا بُدّ مِنْ إطلاقِهِ بَعدَ ذلِكَ لِوَقتٍ قَليلٍ.
4 ورأَيتُ عُروشًا جلَسَ علَيها الذينَ أُعطوا سُلطَةَ القَضاءِ. ورأَيتُ نُفوسَ الذينَ سَقَطوا قَتلى في سَبـيلِ الشّهادَةِ لِـيَسوعَ وَسَبـيلِ كَلِمَةِ اللهِ والذينَ ما سَجَدوا لِلوَحشِ ولا لِصورَتِهِ وما نالوا على جِباهِهِم أو أيديهِم سِمَةَ الوَحشِ، فعاشوا ومَلَكوا معَ المَسيحِ ألفَ سنَةٍ. 5 أمّا بَقِـيّةُ الأمواتِ فلا يَعيشونَ قَبلَ أنْ تَتِمّ الألفُ السّنةِ. هذِهِ هِـيَ القيامَةُ الأولى. 6 مُبارَكٌ ومُقَدّسٌ مَنْ كانَ لَه نَصيبٌ في القيامَةِ الأولى، فلا سُلطانَ لِلمَوتِ الثّاني علَيهِم، بَلْ يكونونَ كَهنَةَ اللهِ والمَسيحِ ويَملِكونَ معَهُ ألفَ سنَةٍ.
سقوط إبليس
7 ومتى تَمّتِ الألفُ السّنةِ، يُطلَقُ الشّيطانُ مِنْ سجنِهِ، 8 فيَخرُجُ لِـيُضَلّلَ الأُمَمَ التي في زَوايا الأرضِ الأربعِ، أي جوجَ وماجوجَ، فيَجمَعُهُم لِلقِتالِ، وعَدَدُهُم عدَدُ رَملِ البحرِ. 9 فصَعِدوا على وَجهِ الأرضِ وأحاطوا بِمُعسكَرِ القِدّيسينَ وبِالمدينةِ المَحبوبَةِ، فنَزَلَتْ نارٌ مِنَ السّماءِ فأكَلَتْهُم. 10 وأُلقِـيَ إبليسُ الذي ضَلّلَهُم في بُحيرَةِ النّارِ والكِبريتِ، حَيثُ كانَ الوَحشُ والنّبِـيّ الكَذّابُ، لِـيتَعذّبوا كُلّهُم نهارًا ولَيلاً إلى أبَدِ الدّهورِ.
يوم الدينونة
11 ثُمّ رأَيتُ عَرشًا أبـيضَ عَظيمًا، ورأَيتُ الجالِسَ علَيهِ، وهوَ الذي هَرَبَتْ مِنْ أمام وَجهِهِ الأرضُ والسماءُ وما بَقِـيَ لهُما أثَرٌ. 12 ورأَيتُ الأمواتَ كِبارًا وَصغارًا واقِفينَ أمامَ العَرشِ. واَنفَتَحتِ الكُتُبُ، ثُمّ اَنفَتَحَ كِتابٌ آخَرُ هوَ كِتابُ الحياةِ، وعُوقِبَ الأمواتُ مِثلَما في الكُتُبِ، كُلّ واحِدٍ بأعمالِهِ. 13 وقَذَفَ البحرُ الأمواتَ الذينَ فيهِ، وقَذَفَ الموتُ ومَثوى الأمواتِ ما فيهِما مِنَ الأمواتِ. فَعُوقِبَ كُلّ واحِدٍ بِأعمالِهِ. 14 وأُلقِـيَ الموتُ ومَثوى الأَمواتِ في بُحَيرَةِ النّارِ، وهذِهِ البُحَيرةُ هِـيَ الموتُ الثّاني. 15 وكُلّ مَنْ كانَ اَسمُهُ غَيرَ موجودٍ في كِتابِ الحياةِ أُلقِـيَ في بُحَيرَةِ النّار.
1 Şi am văzut un înger care cobora din cer şi avea cheia adâncului şi un lanţ mare în mâna sa. 2 El l-a prins pe Balaur, Şarpele cel vechi, care este Diavolul şi Satana şi l-a legat pentru o mie de ani 3 şi l-a aruncat în adânc, l-a închis şi a pus pecetea deasupra lui ca să nu mai înşele neamurile până când se vor sfârşi cei o mie de ani. După acestea trebuie să fie dezlegat pentru puţin timp.
4 Şi am văzut tronuri, iar celor care s-au aşezat pe ele li s-a dat să facă judecată. Am văzut sufletele celor cărora li s-a tăiat capul pentru mărturisirea lui Iisus şi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pe toţi cei care nu s-au închinat Fiarei, nici chipului ei şi nici nu au primit pecetea pe frunte şi pe mână. Ei au înviat şi au domnit împreună cu Hristos o mie de ani. 5 Ceilalţi morţi nu au înviat până când nu s-au terminat cei o mie de ani. Aceasta este prima înviere. 6 Fericit şi sfânt este cel care are parte de prima înviere. Asupra lor a doua moarte nu are putere, ci ei vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos şi vor împărăţi cu El o mie de ani.
7 Şi când se vor sfârşi cei o mie de ani Satana va fi dezlegat din închisoarea lui 8 şi va ieşi să înşele neamurile din cele patru colţuri ale pământului, Gog şi Magog, şi să îi adune la război. Numărul lor este ca nisipul mării. 9 Ei s-au întins pe tot pământul şi au înconjurat tabăra sfinţilor şi cetatea cea iubită. Însă a coborât foc din cer şi i-a nimicit. 10 Iar Diavolul, care i-a înşelat, a fost aruncat în lacul de foc şi sulf în care sunt Fiara şi Profetul mincinos şi vor fi chinuiţi zi şi noapte, în vecii vecilor.
11 Şi am văzut un tron mare şi alb şi pe cel care şedea pe el, dinaintea feţei căruia au fugit pământul şi cerul şi nu s-a mai găsit loc pentru ele. 12 Şi i-am văzut pe cei morţi, pe cei mari şi pe cei mici stând înaintea tronului, şi au fost deschise nişte cărţi; şi s-a mai deschis o carte, cartea vieţii. Iar morţii au fost judecaţi din cele scrise în cărţi, după faptele lor. 13 Iar marea i-a dat pe morţii din ea şi moartea şi iadul i-au dat pe morţii din ele şi au fost judecaţi fiecare după faptele lor. 14 Iar moartea şi iadul au fost aruncate în lacul de foc. Aceasta este a doua moarte, lacul de foc. 15 Iar dacă cineva nu a fost găsit scris în cartea vieţii, a fost aruncat în lacul de foc.