إدانة الآخرين
(لوقا 6‏:37‏-38‏،لوقا 41‏-42)
1 «لا تَدينوا لِئلاّ تُدانوا. 2 فكما تَدينونَ تُدانونَ، وبِما تكيلونَ يُكالُ لكُم. 3 لماذا تَنظُرُ إلى القَشّةِ في عَينِ أخيكَ، ولا تُبالي بالخَشَبَةِ في عَينِكَ؟ 4 بلْ كيفَ تقولُ لأخيكَ: دَعْني أُخرجِ القَشّةَ مِنْ عَينِكَ، وها هيَ الخَشبَةُ في عينِكَ أنتَ؟ 5 يا مُرائيّ، أخْرجِ الخشَبَةَ مِنْ عَينِك أوّلاً، حتى تُبصِرَ جيّدًا فَتُخرِجَ القَشّةَ مِنْ عَينِ أخيكَ.
6 لا تُعطوا الكِلابَ ما هوَ مُقَدّسٌ، ولا تَرموا دُرَرَكُم إلى الخنازيرِ، لِئلاّ تَدوسَها بأَرجُلِها وتلتَفِتَ إلَيكُم فتُمزّقَكُم.
أطلبوا تجدوا
(لوقا 11‏:9‏-13)
7 «إسألُوا تُعطَوا، إطلُبوا تَجِدوا، دُقّوا البابَ يُفتحْ لكُم. 8 فمَن يَسألْ يَنَلْ، ومَنْ يَطلُبْ يَجِدْ، ومَنْ يَدُقّ البابَ يُفتَحْ لَه. 9 مَنْ مِنكُم إذا سألَهُ اَبنُهُ رَغيفًا أعطاهُ حَجَرًا، 10 أو سَألَهُ سَمَكةً أعطاهُ حَيّةً؟ 11 فإذا كُنتُم أنتُمُ الأشرارَ تَعرِفونَ كيفَ تُحسِنونَ العَطاءَ لأَبنائِكُم، فكَمْ يُحسِنُ أبوكُمُ السّماويّ العَطاءَ للّذينَ يَسألونَهُ؟
12 عامِلوا الآخَرينَ مِثلَما تُريدونَ أنْ يُعامِلوكُم. هذِهِ هيَ خُلاصةُ الشّريعةِ وتَعاليمِ الأنبياءِ.
الباب الضيّق
(لوقا 13‏:24)
13 «أُدْخُلوا مِنَ البابِ الضيّقِ. فما أوسَعَ البابَ وأسهلَ الطّريقَ المؤدّيةَ إلى الهلاكِ، وما أكثرَ الّذينَ يسلُكونَها. 14 لكِنْ ما أضيقَ البابَ وأصعبَ الطّريقَ المؤدّيةَ إلى الحياةِ، وما أقلّ الّذينَ يَهتدونَ إلَيها.
الشجرة وثمرها
(لوقا 6‏:43‏-44)
15 «إيّاكُم والأنبياءَ الكَذّابينَ، يَجيئونَكُم بثِيابِ الحُملانِ وهُم في باطِنِهِم ذِئابٌ خاطِفةٌ. 16 مِنْ ثِمارِهِم تعرِفونَهُم. أيُثمِرُ الشّوكُ عِنَبًا، أمِ العُلّيقُ تِينًا؟ 17 كُلّ شَجرَةٍ جيّدةٍ تحمِلُ ثَمرًا جيّدًا، وكُلّ شَجَرةٍ رَديئةٍ تحمِلُ ثَمرًا رَديئًا. 18 فما مِنْ شَجرَةٍ جيّدةٍ تَحمِلُ ثَمرًا رَديئًا، وما من شَجرَةٍ رَديئةٍ تَحمِلُ ثَمرًا جيّدًا. 19 كُلّ شَجرَةٍ لا تَحمِلُ ثَمرًا جيّدًا تُقطَعُ وتُرمَى في النّارِ. 20 فمِنْ ثِمارِهِم تَعرِفونَهُم.
القول والعمل
(لوقا 13‏:25‏-27)
21 «ما كُل مَنْ يقولُ لي: يا ربّ، يا ربّ! يدخُلُ مَلكوتَ السّماواتِ، بل مَنْ يَعملُ بمشيئةِ أبي الّذي في السّماواتِ. 22 سيَقولُ لي كثيرٌ مِنَ النّاسِ في يومِ الحِسابِ: يا ربّ، يا ربّ، أما باَسمِكَ نَطَقْنا بالنّبوءاتِ؟ وباَسمِكَ طَرَدْنا الشّياطينَ؟ وباَسمِكَ عَمِلنا العجائبَ الكثيرةَ؟ 23 فأقولُ لهُم: ما عَرَفتُكُم مرّةً. اَبتَعِدوا عنّي يا أشرارُ!
مثل البيتين
(لوقا 6‏:47‏-49)
24 «فمَنْ سمِعَ كلامي هذا وعمِلَ بِه يكونُ مِثْلَ رَجُلٍ عاقِلٍ بَنى بَيتَهُ على الصّخْرِ. 25 فنزَلَ المَطَرُ وفاضتِ السّيولُ وهَبّتِ الرِياحُ على ذلِكَ البَيتِ فما سقَطَ، لأنّ أساسَهُ على الصّخرِ 26 ومَنْ سَمِعَ كلامي هذا وما عمِلَ بِه يكونُ مِثلَ رَجلٍ غَبيّ بنَى بَيتَهُ على الرّملِ. 27 فنَزَلَ المطَرُ وفاضَتِ السّيولُ وهَبّتِ الرّياحُ على ذلِكَ البَيتِ فسَقَطَ، وكانَ سُقوطُهُ عَظيمًا».
28 ولمّا أتمّ يَسوعُ هذا الكلامَ، تَعَجّبتِ الجُموعُ مِنْ تَعليمِه، 29 لأنّهُ كانَ يُعَلّمُهُم مِثلَ مَنْ لَه سُلطانٌ، لا مِثلَ مُعلّمي الشّريعةِ.
Judecarea aproapelui
1 Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi! 2 Cu ce judecată judecaţi, cu aceea veţi fi judecaţi şi cu ce măsură măsuraţi, cu ea vi se va măsura. 3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu observi bârna din ochiul tău? 4 Cum poţi spune fratelui tău: Lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi! – când tu ai o bârnă într-al tău? 5 Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău! 6 Nu daţi lucrurile sfinte la câini şi nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi să se întoarcă şi să vă rupă.
Puterea rugăciunii
7 Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide, 8 pentru că oricine cere capătă, cine caută găseşte şi celui ce bate i se deschide. 9 Cine dintre voi, dacă-i cere fiul său o pâine, îi dă o piatră? 10 Sau, dacă-i cere un peşte, îi dă un şarpe? 11 Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu atât mai mult Tatăl vostru care este în ceruri va da lucruri bune celor ce I le cer! 12 Tot ce vreţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel, fiindcă în aceasta este cuprinsă Legea şi Profeţii!
Poarta cea strâmtă
13 Intraţi pe poarta cea strâmtă, pentru că largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare şi mulţi sunt cei ce intră pe ea. 14 Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt cei ce o găsesc.
Pomul după roade se cunoaşte
15 Păziţi-vă de profeţii mincinoşi! Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi lacomi. 16 După roadele lor îi veţi recunoaşte. Oare culeg oamenii struguri din mărăcini sau smochine din ciulini? 17 Tot aşa, orice pom bun face roade bune, însă pomul rău face roade rele. 18 Pomul bun nu poate face roade rele şi nici pomul rău nu poate face roade bune. 19 Orice pom care nu face roade bune este tăiat şi aruncat în foc. 20 Astfel că după roadele lor îi veţi recunoaşte.
Adevăraţii ucenici
21 Nu oricine-mi zice: Doamne, Doamne! va intra în Împărăţia cerurilor, ci acela care împlineşte voia Tatălui Meu care este în ceruri. 22 Mulţi îmi vor spune în ziua aceea: Doamne, Doamne! Oare n-am profeţit noi în Numele Tău? N-am alungat noi demoni în Numele Tău? N-am făcut noi multe minuni în Numele Tău? 23 Atunci le voi spune: Niciodată nu v-am cunoscut; îndepărtaţi-vă de Mine, voi toţi care săvârşiţi fărădelegea!
Casa construită pe stâncă
24 De aceea, oricine aude cuvintele Mele şi le împlineşte, se va asemăna cu un om cu judecată care şi-a zidit casa pe stâncă. 25 A căzut ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. 26 Însă oricine aude cuvintele Mele şi nu le împlineşte se va asemăna cu un om nechibzuit care şi-a zidit casa pe nisip. 27 A căzut ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea şi ea s-a prăbuşit, iar prăbuşirea ei a fost mare.” 28 După ce a sfârşit Iisus aceste cuvinte, mulţimile au rămas uimite de învăţătura Lui, 29 fiindcă El îi învăţa ca unul care avea autoritate, nu cum îi învăţau cărturarii lor.