مثل العمّال في الكرم
1 «فمَلكوتُ السّماواتِ كمَثَلِ صاحِبِ كَرْمٍ خرَجَ معَ الفَجْرِ ليَسْتأجِرَ عُمّالاً لِكرمِهِ. 2 فاَتفَقَ معَ العُمّالِ على دينارٍ في اليومِ وأرْسلَهُم إلى كرمِهِ. 3 ثُمّ خرَجَ نحوَ السّاعةِ التّاسِعةِ، فرأى عُمّالاً آخرينَ واقِفين في السّاحَةِ بطّالينَ. 4 فقالَ لهُم: اَذهبوا أنتُمْ أيضًا إلى كَرمي، وسأُعطيكُم ما يَحقّ لكُم، 5 فذَهبوا. وخرَجَ أيضًا نحوَ الظّهرِ، ثُمّ نحوَ السّاعةِ الثّالِثةِ، وعمِلَ الشّيءَ نفسَهُ. 6 وخرَجَ نحوَ الخامِسَةِ مساءً، فلَقيَ عُمّالاً آخرينَ واقفينَ هُناكَ، فقالَ لهُم: ما لكُم واقفينَ هُنا كُلّ النّهارِ بطّالينَ؟ 7 قالوا لَه: ما اَستأجَرَنا أحدٌ. قالَ لهُم: اَذهبوا أنتُم أيضًا إلى كرمي.
8 ولمّا جاءَ المساءُ، قالَ صاحِبُ الكرمِ لوكيلِهِ: أُدْعُ العُمّالَ كُلّهُم واَدفَعْ لهُم أجورَهُم، مُبتدِئًا بالآخِرينَ حتّى تَصِلَ إلى الأوّلينَ. 9 فجاءَ الّذينَ اَستَأْجَرَهُم في الخامِسةِ مساءً وأخَذَ كُلّ واحدٍ منهُم دينارًا. 10 فلمّا جاءَ الأوّلونَ، ظَنّوا أنّهُم سيأخُذونَ زِيادةً، فأخَذوا هُمْ أيضًا دينارًا لِكُلّ واحدٍ مِنهُم. 11 وكانوا يَأْخُذونَهُ وهُمْ يَتذمّرونَ على صاحِبِ الكرمِ، 12 فيقولونَ: هَؤُلاءِ الآخِرونَ عَمِلوا ساعةً واحدةً، فساوَيْتَهُم بِنا نَحنُ الّذينَ اَحتمَلْنا ثِقَلَ النّهارِ وحَرّهُ. 13 فأجابَ صاحِبُ الكرمِ واحدًا مِنهُم: يا صديقي، أنا ما ظَلَمتُكَ. أما اَتّفَقْتُ معَكَ على دينارٍ؟ 14 خُذْ حَقّكَ واَنصرِفْ. فهذا الّذي جاءَ في الآخِرِ أُريدُ أنْ أُعطيَهُ مِثلَكَ، 15 أما يَجوزُ لي أنْ أتصرّفَ بِمالي كيفَما أُريدُ؟ أم أنتَ حسودٌ لأنّي أنا كَريمٌ؟»
16 وقالَ يَسوعُ: «هكذا يَصيرُ الآخِرونَ أوّلينَ، والأوّلونَ آخِرينَ».
يسوع ينبئ مرّة ثالثة بموته وقيامته
(مرقس 10:32-34، لوقا 18:31-34)17 وكانَ يَسوعُ صاعدًا إلى أُورُشليمَ، فأخذَ التّلاميذَ الاثني عشَرَ على اَنفِرادٍ، وقالَ لهُم في الطّريقِ: 18 «ها نَحنُ صاعِدونَ إلى أُورُشليمَ، وسَيُسلّمُ اَبنُ الإنسانِ إلى رُؤساءِ الكَهنَةِ ومُعلّمي الشّريعةِ، فيَحكمونَ علَيهِ بالموتِ 19 ويُسلّمونَهُ إلى أيدي الغُرباءِ، فيَستهزِئونَ بِه ويجلِدونَهُ ويَصلِبونَهُ، وفي اليومِ الثّالثِ يقومُ».
طلب أم يعقوب ويوحنا
(مرقس 10:35-45)20 وجاءَت إلَيهِ أمّ يَعقوبَ ويوحنّا اَبنَي زَبدي ومَعَها اَبناها، وسَجَدَت لَه تَطلُبُ مِنهُ حاجةً. 21 فقالَ لها: «ماذا تُريدينَ؟» قالَت: «مُرْ أنْ يَجلِسَ اَبنايَ هذانِ، واحدٌ عَنْ يمينِكَ وواحدٌ عَنْ شَمالِكَ في مَمْلكتِكَ».
22 فأجابَ يَسوعُ: «أنتُما لا تعرفانِ ما تَطلُبانِ. أتقْدِرانِ أنْ تَشرَبا الكأسَ التي سأشرَبُها؟» قالا لَه: «نقدِرُ!» 23 فقالَ لهُما: «نعم، ستَشرَبانِ كَأسي، وأمّا الجُلوسُ عَنْ يَميني وعَنْ شَمالي فَلا يَحِقّ لي أنْ أُعطيَهُ، لأنّهُ للّذينَ هيّأَهُ لهُم أبي».
24 ولمّا سمِعَ التَّلاميذُ العَشَرَةُ، غَضِبوا على الأخوَينِ. 25 فدعاهُمْ يَسوعُ إلَيهِ وقالَ لهُم: «تَعلَمونَ أنّ رُؤساءَ الأُممِ يَسودونَها، وأنّ عُظماءَها يتَسلّطونَ علَيها، 26 فلا يكُنْ هذا فيكُم. بلْ مَنْ أرادَ أنْ يكونَ عَظيمًا فيكُم، فلْيكُنْ لكُم خادِمًا. 27 ومَنْ أرادَ أنْ يكونَ الأوّلَ فيكُم، فلَيكُنْ لكُم عَبدًا. 28 هكذا اَبنُ الإنسانِ جاءَ لا ليَخدِمَهُ النّاسُ، بلْ ليخدِمَهُم ويَفدي بحياتِهِ كثيرًا منهُم».
يسوع يشفي أعميين
(مرقس 10:46-52، لوقا 18:35-43)29 وبَينَما هُم خارِجونَ مِنْ أريحا، تَبِعَت يَسوعَ جُموعٌ كبيرةٌ. 30 وسَمِعَ أعمَيانِ جالسانِ على جانِبِ الطّريقِ أنّ يَسوعَ يمُرّ مِنْ هُناكَ، فأخذا يَصيحان: «اَرحمنا يا سيّدُ، يا اَبنَ داودَ!»
31 فاَنتَهَرَتْهُما الجُموعُ ليَسكُتا. لكنّهُما صاحا بصوتٍ أعلى: «اَرحَمْنا، يا سيّدُ، يا اَبنَ داودَ!» 32 فوقفَ يَسوعُ وناداهُما وقالَ لهُما: «ماذا تُريدانِ أنْ أعمَلَ لكُما؟» 33 أجابا: «أنْ تَفتَحَ أعيُنَنا، يا سيّدُ!»
34 فأشفقَ يَسوعُ علَيهِما ولَمَسَ أعيُنَهُما، فأبصرا في الحالِ وتَبِعاهُ.
Parabola lucrătorilor tocmiţi în vie
1 Fiindcă Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieşit dis de dimineaţă să-şi angajeze lucrători la vie. 2 S-a învoit cu lucrătorii cu câte un dinar pe zi şi i-a trimis la vie. 3 A ieşit pe la ceasul al treilea şi a văzut pe alţii stând în piaţă fără lucru. 4 Duceţi-vă şi voi în via mea, le-a zis el, şi vă voi da ce va fi drept. Şi s-au dus. 5 A ieşit iarăşi pe la ceasul al şaselea şi al nouălea şi a făcut la fel. 6 Când a ieşit pe la ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alţii stând în piaţă şi le-a zis: De ce staţi aici toată ziua fără lucru? 7 Ei i-au răspuns: Pentru că nu ne-a angajat nimeni. Duceţi-vă şi voi în via mea, le-a zis el, şi vă voi da ce va fi drept. 8 Seara, stăpânul viei i-a zis administratorului său: Cheamă pe lucrători şi dă-le plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi. 9 Cei din ceasul al unsprezecelea au venit şi au luat fiecare câte un dinar. 10 Când au venit cei dintâi, socoteau că vor primi mai mult, dar au primit şi ei tot câte un dinar de fiecare. 11 După ce au primit banii, murmurau împotriva gospodarului 12 şi ziceau: Aceştia de pe urmă n-au lucrat decât un ceas şi la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, care am suferit greul şi zăduful zilei. 13 Atunci el i-a răspuns unuia dintre ei: Prietene, nu-ţi fac nici o nedreptate. Nu te-ai tocmit cu mine pentru un dinar? 14 Ia-ţi ce ţi se cuvine şi pleacă. Eu vreau să-i plătesc şi acestuia din urmă ca şi ţie. 15 Nu pot să fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sunt bun? 16 – Tot aşa, cei din urmă vor fi cei dintâi şi cei dintâi vor fi cei din urmă, pentru că mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.”
A treia vestire a morţii şi învierii lui Iisus
17 Pe când urca Iisus la Ierusalim, pe drum, i-a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici şi le-a zis: 18 „Iată că ne suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat în mâinile marilor preoţi şi ale cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte 19 şi-L vor da în mâinile neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată şi să-L răstignească, dar a treia zi va învia.”
Despre mărire şi slujire
20 Atunci mama fiilor lui Zebedeu s-a apropiat de Iisus împreună cu fiii ei şi I s-a închinat, vrând să ceară ceva de la El. 21 El a întrebat-o: „Ce vrei?” „Porunceşte”, I-a zis ea, „ca în Împărăţia Ta aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la stânga Ta.” 22 Iisus a răspuns: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care am să-L beau Eu şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?” „Putem” I-au zis ei. 23 Şi El le-a răspuns: „Este adevărat că veţi bea paharul Meu şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu, dar a şedea la dreapta şi la stânga Mea, nu hotărăsc Eu, ci este pentru cei cărora le-a pregătit Tatăl Meu.” 24 Cei zece, când au auzit, s-au mâniat pe cei doi fraţi. 25 Iisus i-a chemat şi le-a zis: „Ştiţi că domnitorii neamurilor domnesc peste ele şi mai marii lor le poruncesc cu autoritate. 26 Între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru 27 şi oricare va vrea să fie primul între voi să vă fie slujitor. 28 Pentru că nici Fiul Omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.”
Vindecarea orbilor din Ierihon
29 Când au ieşit din Ierihon, o mare mulţime a mers după Iisus. 30 Şi doi orbi şedeau lângă drum. Ei au auzit că trece Iisus şi au început să strige: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 31 Mulţimea îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 32 Iisus s-a oprit, i-a chemat şi le-a zis: „Ce vreţi să vă fac?” 33 „Doamne” I-au zis ei „să ni se deschidă ochii!” 34 Lui Iisus I s-a făcut milă de ei, s-a atins de ochii lor şi imediat orbii şi-au căpătat vederea şi-au mers după El.
