الزواج والطلاق
(مرقس 10‏:1‏-12)
1 ولمّا أتَمّ يَسوعُ هذا الكلامَ، تَرَكَ الجَليلَ وجاءَ إلى بِلادِ اليَهودِيّةِ مِنْ عَبرِ الأُردُنِ. 2 فتبِعَتْهُ جُموعٌ كبيرةٌ، فشَفاهُم هُناكَ.
3 ودَنا إلَيهِ بَعضُ الفَرّيسيّينَ وسألوهُ لِيُحرِجوهُ: «أيَحِلّ لِلرّجُلِ أنْ يُطلّقَ اَمرأتَهُ لأيّ سَبَبٍ كانَ؟» 4 فأجابَهُم: «أما قَرأْتُم أنّ الخالِقَ مِنَ البَدء جعَلَهُما ذكَرًا وأُنثى 5 وقالَ: لذلِكَ يَترُكُ الرّجُلُ أباهُ وأُمّهُ ويَتّحِدُ باَمرأتَهِ، فيَصيرُ الاثنانِ جسَدًا واحدًا؟ 6 فلا يكونانِ اثنينِ، بل جسَدٌ واحدٌ. وما جمَعَهُ اللهُ لا يُفرّقُهُ الإنسانُ».
7 وسألَه الفَرّيسيّونَ: «فلِماذا أوصى موسى بأنْ يُعطيَ الرّجُلُ اَمرأتَهُ كِتابَ طَلاقٍ فتُطلّقُ؟» 8 فأجابَهُم يَسوعُ: «لِقساوَةِ قُلوبِكُم أجازَ لكُم موسى أنْ تُطلّقوا نِساءَكُم. وما كانَ الأمرُ مِنَ البَدءِ هكذا. 9 أمّا أنا فأقولُ لكُم: مَنْ طلّقَ اَمرأتَهُ إلاّ في حالَةِ الزّنى وتزَوّجَ غَيرَها زنى».
10 فقالَ لَه تلاميذُهُ: «إذا كانَت هذِهِ حالُ الرّجُلِ معَ المرأةِ، فخَيرٌ لَه أنْ لا يتَزوّجَ». 11 فأجابَهُم يَسوعُ: «لا يَقبلُ هذا الكلامَ إلاّ الّذينَ أُعطِيَ لهُم أن يَقبَلوهُ. 12 ففي النّاسِ مَنْ ولَدَتْهُم أُمّهاتُهُم عاجِزينَ عَنِ الزّواجِ، وفيهِم مَنْ جَعلَهُمُ النّاسُ هكذا، وفيهِم مَنْ لا يَتزَوّجونَ مِنْ أجلِ مَلكوتِ السّماواتِ. فمَنْ قدِرَ أنْ يَقبَل فليَقبَلْ».
يسوع يبارك الأطفال
(مرقس 10‏:13‏-16، لوقا 18‏:15‏-17)
13 وجاءَهُ بَعضُ النّاسِ بأطفالٍ ليَضَعَ يَدَيْهِ علَيهِم ويُصلّيَ، فاَنتهَرَهُمُ التّلاميذ. 14 فقالَ يَسوعُ: «دَعُوا الأطفالَ يأْتُونَ إليّ ولا تَمنَعوهُم، لأنّ لأمثالِ هؤلاءِ مَلكوتَ السّماواتِ». 15 ووضَعَ يَدَيْهِ علَيْهِم ومَضى مِنْ هُناكَ.
الشاب الغني
(مرقس 10‏:17‏-31، لوقا 18‏:18‏-30)
16 وأقبَلَ إليهِ شابٌ وقالَ لَه: «أيّها المُعَلّمُ، ماذا أعمَلُ مِنَ الصّلاحِ لأنالَ الحَياةَ الأبدِيّةَ؟» فأجابَهُ يَسوعُ: « 17 لِماذا تَسألُني عمّا هوَ صالِحٌ؟ لا صالِحَ إلاّ واحدٌ. إذا أَرَدْتَ أنْ تَدخُلَ الحياةَ فاَعمَلْ بالوصايا». 18 فقالَ لَه: «أيّ وصايا؟» فقالَ يَسوعُ: «لا تَقتُلْ، لا تَزْنِ، لا تَسرِقْ، لا تَشهَدْ بالزّورِ، 19 أكرِمْ أباكَ وأُمّكَ، أحِبّ قريبَكَ مِثلما تُحبّ نَفسَكَ».
20 فقالَ لَه الشّابُ: «عَمِلتُ بِهذِهِ الوصايا كُلّها، فما يَعوزُني؟» 21 أجابَهُ يَسوعُ: «إذا أردتَ أنْ تكونَ كامِلاً، فاَذهَبْ وبِعْ ما تملِكُهُ ووَزّعْ ثمَنَهُ على الفُقراءِ، فيكونَ لكَ كنزٌ في السّماواتِ، وتعالَ اَتْبَعْني!»
22 فلمّا سَمِعَ الشابُ هذا الكلامَ. مَضى حَزينًا لأنّهُ كانَ يملِكُ أموالاً كثيرةً.
23 وقالَ يَسوعُ لِتلاميذِهِ: «الحقّ أقولُ لكُم: يَصعُبُ على الغنيّ أنْ يَدخُلَ مَلكوتَ السّماواتِ. 24 بل أقولُ لكُم: مُرورُ الجمَلِ في ثَقبِ الإبرةِ أسهَلُ مِنْ دُخولِ الغنيّ مَلكوتَ اللهِ».
25 فتعجّبَ التّلاميذُ كثيرًا مِنْ هذا الكلامِ وقالوا: «مَنْ يُمكِنُهُ أنْ يَخلُصَ، إذًا؟» 26 فنَظَرَ إلَيهِم يَسوعُ وقالَ لهُم: «هذا شيءٌ غيرُ مُمكنٍ عِندَ النّاسِ، أمّا عِندَ اللهِ فكُلّ شيءٍ مُمكِنٌ».
27 وقالَ لَه بُطرُسُ: «ها نَحنُ تَركْنا كُلّ شيءٍ وتَبِعْناكَ، فماذا يكونُ نَصيبُنا؟»
28 فأجابَ يَسوعُ: «الحقّ أقولُ لكُم: متى جلَسَ اَبنُ الإنسانِ على عَرشِ مَجدِهِ عِندَ تَجديدِ كُلّ شيءٍ، تَجلِسونَ أنتُم الّذينَ تَبِعوني على اَثني عشَرَ عَرشاً لتَدينوا عَشائرَ إِسرائيلَ الاثني عشَرَ. 29 وكُلّ مَنْ ترَكَ بيوتًا، أو إخوَةً أو أخواتٍ، أو أبًا، أو أُمّا، أو أبناءً، أو حُقولاً مِنْ أجلِ اَسمي، يَنالُ مِئةَ ضِعفٍ ويَرِثُ الحياةَ الأبديّةَ. 30 وكثيرٌ مِنَ الأوّلينَ يَصيرونَ آخِرينَ، ومِنَ الآخِرينَ يَصيرونَ أوّلينَ.
Căsătoria şi divorţul
1 După ce a sfârşit Iisus cuvântările acestea, a plecat din Galileea şi a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan. 2 După El au mers mulţimi mari şi acolo i-a vindecat pe cei bolnavi. 3 Fariseii au venit la El şi, ca să-L ispitească, I-au zis: „Oare este îngăduit unui bărbat să-şi lase soţia pentru orice motiv?” 4 El le-a răspuns: „Oare n-aţi citit că, încă de la început, Creatorul i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască 5 şi a zis: De aceea bărbatul va lăsa tată şi mamă, făcându-se una cu femeia aleasă, ca să devină împreună un singur trup? 6 Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci ce Dumnezeu a unit omul să nu despartă.” 7 „Atunci, au zis ei, cum se face că Moise a poruncit ca bărbatul să poată da soţiei o carte de despărţire şi s-o lase?” 8 Iisus le-a răspuns: „Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise să vă lăsaţi soţiile, dar de la început n-a fost aşa. 9 Eu însă vă spun că oricine divorţează de soţie, în afara unei vini de adulter, şi îşi ia altă soţie devine adulter; iar cine ia de soţie pe cea divorţată de soţul ei, de asemenea devine adulter.” 10 Ucenicii Lui I-au zis: „Dacă astfel stau lucrurile cu bărbatul şi soţia lui, atunci nu este de folos să se însoare.” 11 El le-a răspuns: „Nu toţi pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le este dat. 12 Fiindcă sunt eunuci care s-au născut aşa din pântecele maicii lor; sunt eunuci care au fost făcuţi eunuci de oameni şi sunt eunuci care singuri s-au făcut eunuci pentru Împărăţia cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta, să-l primească!”
Iisus şi copiii
13 Atunci I-au adus nişte copilaşi, ca să-şi pună mâinile peste ei şi să se roage pentru ei. Dar ucenicii îi certau. 14 Şi Iisus le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, fiindcă Împărăţia cerurilor este a celor ca ei.” 15 După ce şi-a pus mâinile peste ei, a plecat de acolo.
Tânărul bogat
16 Atunci s-a apropiat de Iisus un om şi I-a zis: „Învăţătorule, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?” 17 El i-a răspuns: „De ce Mă întrebi: Ce bine? Cel Bun este unul singur. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile!” 18 „Care?” I-a zis el. Şi Iisus i-a răspuns: „Să nu ucizi, să nu comiţi adulter, să nu furi, să nu dai mărturie mincinoasă, 19 să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta şi: Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. 20 Tânărul I-a zis: „Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinereţea mea. Ce-mi mai lipseşte?” 21 „Dacă vrei să fii desăvârşit”, I-a zis Iisus, „du-te de vinde ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino şi urmează-Mă!” 22 Când a auzit tânărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat, pentru că avea multe avuţii.
Răsplata urmării lui Iisus
23 Iisus le-a zis ucenicilor Săi: „Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Împărăţia cerurilor. 24 Vă mai spun iarăşi că este mai uşor să treacă o frânghie prin urechea acului, decât să intre un bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.” 25 Ucenicii, când au auzit lucrul acesta, au rămas uimiţi de tot şi au zis: „Cine poate atunci să fie mântuit?” 26 Iisus s-a uitat ţintă la ei şi le-a zis: „La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă.” 27 Atunci Petru a luat cuvântul şi I-a zis: „Iată că noi am lăsat tot şi Te-am urmat. Ce răsplată vom avea?” 28 Iisus le-a răspuns: „Adevărat vă spun că, atunci când va sta Fiul Omului pe tronul măririi Sale, la înnoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-aţi urmat, veţi şedea şi voi pe douăsprezece scaune de domnie şi veţi judeca cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. 29 Şi oricine a lăsat case, fraţi, surori, tată sau mamă sau soţie, feciori sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit şi va moşteni viaţa veşnică. 30 Dar mulţi din cei dintâi vor fi cei din urmă şi mulţi din cei din urmă vor fi cei dintâi.