السبت
(مرقس 2‏:23‏-28، لوقا 6‏:1‏-5)
1 وفي تِلكَ الأيّامِ مَرّ يَسوعُ في السّبتِ وسْطَ الحُقولِ، فَجاعَ تلاميذُهُ. فأخَذوا يَقطُفونَ السّنبُلَ ويأكُلونَ. 2 فلمّا رآهُمُ الفَرّيسيّونَ قالوا لِيَسوعَ: «أُنظُرْ! تلاميذُكَ يَعمَلونَ ما لا يَحِلّ في السّبتِ». 3 فأجابَهُم يَسوعُ: «أما قَرأتُمْ ما عَمِلَ داودُ عِندَما جاعَ هوَ ورجالُهُ؟ 4 كيفَ دخَلَ بَيتَ اللهِ، وكيفَ أكلُوا خُبزَ القُربانِ، وأكْلُهُ لا يَحِلّ لهُم، بلْ لِلكهَنَةِ وحدَهُم؟ 5 أوَما قَرأتُمْ في شريعةِ موسى أنّ الكهنَةَ في السّبتِ يَنتَهِكونَ حُرمَةَ السّبتِ في الهَيكَلِ ولا لومَ علَيهِم؟ 6 أقولُ لكُم: هُنا من هوَ أعظَمُ مِنَ الهَيكَلِ. 7 ولو فَهِمتُمْ مَعنى هذِهِ الآيةِ: أُريدُ رَحمَةً لا ذَبيحَةً، لَما حَكَمتُم على مَنْ لا لَومَ علَيهِ. 8 فاَبنُ الإنسانِ هوَ سيّدُ السّبتِ».
الشفاء في السبت
(مرقس 3‏:1‏-6، لوقا 6‏:6‏-11)
9 وذهَبَ مِنْ هُناكَ إلى مَجمَعِهِم، 10 فوجَدَ رَجُلاً يدُهُ يابِسةٌ. فسألوهُ ليتّهِموهُ: «أيحِلّ الشّفاءُ في السّبتِ؟»
11 فأجابَهُم يَسوعُ: «مَنْ مِنكُم لَه خَروفٌ واحدٌ ووقَعَ في حُفرَةٍ يومَ السّبتِ، لا يُمسِكُهُ ويُخرجُهُ؟
12 والإنسانُ كم هوَ أفضلُ مِنَ الخَروفِ؟ لذلِكَ يَحِلّ عمَلُ الخَيرِ في السّبتِ». 13 وقالَ يَسوعُ لِلرّجُلِ: «مُدّ يدَكَ!» فمَدّها، فَعادَتْ صَحيحةً مِثلَ اليَدِ الأُخرى. 14 فخَرَجَ الفَرّيسيّونَ وتَشاوَروا ليقتُلوا يَسوعَ.
رجل الله المختار
15 فلمّا عَلِمَ يَسوعُ اَنصرفَ مِنْ هُناكَ. وتبِعَهُ جمهورٌ كبيرٌ، فشفَى جميعَ مَرضاهُم 16 وأمَرَهُم أنْ لا يُخبِروا أحدًا عَنهُ، 17 ليتِمّ ما قالَ النّبيّ إشعيا:
18 «ها هوَ فتايَ الّذي اَخترتُهُ،
حبيبي الّذي بِه رَضِيتُ.
سأُفيضُ رُوحي علَيهِ،
فيُعلِنُ للشّعوبِ إرادتي.
19 لا يُخاصِمُ ولا يَصيحُ،
وفي الشّوارعِ لا يَسمَعُ أحدٌ صوتَهُ.
20 قصَبَةً مَرضوضَةً لا يكسِرُ،
وشُعلةً ذابِلَةً لا يُطفئُ.
يُثابِرُ حتّى تَنتَصِرَ إرادَتي،
21 وعلى اَسمِهِ رَجاءُ الشّعوبِ».
يسوع وبعلزبول
(مرقس 3‏:20‏-30، لوقا 11‏:14‏-23؛ لوقا 12‏:10)
22 وجاءَ بعضُ النّاسِ إلى يَسوعَ بِرَجُلٍ أعمى أخرَسَ، فيهِ شَيطانٌ. فشفَى يَسوعُ الرّجُلَ حتى تكلّمَ وأبصَرَ. 23 فتَعَجّبَ الجُموعُ كُلّهُم وتَساءلوا: «أما هذا اَبنُ داودَ؟» 24 وسَمِعَ الفَرّيسيّونَ كلامَهُم، فقالوا: «هوَ يَطرُدُ الشّياطينَ بِبعلِزَبولَ رئيس الشّياطينَ». 25 وعرَفَ يَسوعُ أفكارَهُم، فقالَ لهُم: «كُلّ مملَكَةٍ تَنقَسِمُ تَخرَبُ، وكُلّ مدينةٍ أو عائِلةٍ تنقَسِمُ لا تثْبُتُ. 26 وإنْ كانَ الشّيطانُ يَطرُدُ الشّيطانَ، فيكونَ اَنقَسَمَ. فكيفَ تَثبُتُ مملكَتُهُ؟ 27 وإنْ كُنتُ بِبعلِزَبولَ أطرُدُ الشّياطينَ، فبِمَنْ يَطرُدُهُ أتباعُكُم؟ لذلِكَ همُ يحكُمونَ علَيكُم. 28 وأمّا إذا كُنتُ بِرُوحِ اللهِ أطرُدُ الشّياطينَ، فمَلكوتُ اللهِ حَلّ بَينَكُم. 29 كيفَ يقدِرُ أحَدٌ أنْ يَدخُلَ بَيتَ رَجُلٍ قويّ ويَسرِقَ أمتِعَتَهُ، إلاّ إذا قَيّدَ هذا الرّجُلَ القَويّ أوّلاً، ثُمّ أخَذَ ينهَبُ بَيتَهُ؟
30 مَنْ لا يكونُ مَعي فهوَ علَيّ، ومَنْ لا يَجمعُ مَعي فهوَ يُبدّدُ. 31 لذلِكَ أقولُ لكُم: كُلّ خَطيئةٍ وتَجْديفٍ يُغْفَرُ لِلنّاسِ، وأمّا التّجديفُ على الرّوحِ القُدُسِ فلَنْ يُغفرَ لهُم. 32 ومَنْ قالَ كلِمَةً على اَبنِ الإنسانِ يُغفَرُ لَه، وأمّا مَنْ قالَ على الرّوحِ القُدُسِ، فلن يُغفَرَ لَه، لا في هذِهِ الدّنيا ولا في الآخِرَةِ.
الشجرة وثمرها
(لوقا 6‏:43‏-45)
33 «إجعَلوا الشّجرَةَ جيّدةً تحمِلُ ثمرًا جيّدًا. واَجعَلوا الشّجرَةَ رديئةً تَحمِلُ ثَمَرًا رديئًا. فالشّجرَةُ يَدلّ علَيها ثَمَرُها. 34 يا أولادَ الأفاعي، كيفَ يُمكِنُكُم أنْ تقولوا كلامًا صالِحًا وأنتُم أشرارٌ؟ لأنّ مِنْ فَيضِ القلبِ يَنطِقُ اللّسانُ. 35 الإنسانُ الصّالِحُ مِنْ كنزِهِ الصّالِحِ يُخرِجُ ما هوَ صالِحٌ، والإنسانُ الشّرّيرُ مِنْ كنزِهِ الشّرّيرِ يُخرِجُ ما هوَ شرّيرٌ.
36 أقولُ لكُم: كُلّ كَلِمَةٍ فارِغَةٍ يقولُها النّاسُ يُحاسَبونَ علَيها يومَ الدّينِ. 37 لأنّكَ بكلامِكَ تُبرّرُ وبِكلامِكَ تُدانُ».
الفريسيون يطلبون آية
(مرقس 8‏:11‏-12، لوقا 11‏:29‏-32)
38 وقالَ لَه بعضُ مُعلّمي الشّريعَةِ والفَرّيسيّينَ: «يا مُعلّمُ، نُريدُ أنْ نرى مِنكَ آيَةً». 39 فأجابَهُم: «جِيلٌ شرّيرٌ فاسِقٌ يَطلُبُ آيةً، ولن يكونَ لَه سِوى آيةِ النبيّ يونانَ. 40 فكما بَقِيَ يونانُ ثلاثَةَ أيّامٍ بِلَياليها في بَطنِ الحُوتِ، كذلِكَ يَبقى اَبنُ الإنسانِ ثلاثَةَ أيّامٍ بلَياليها في جوفِ الأرضِ. 41 أهلُ نينَوى سَيَقومونَ يومَ الحِسابِ معَ هذا الجِيلِ ويَحكمونَ علَيهِ، لأنّ أهلَ نينَوى تابوا عِندَما سَمِعوا إنذارَ يونانَ، وهُنا الآنَ أَعظمُ مِنْ يونانَ. 42 ومَلِكَةُ الجَنوبِ سَتَقومُ يومَ الحِسابِ معَ هذا الجِيلِ وتحكُمُ علَيهِ، لأنّها جاءَتْ مِنْ أقاصي الأرضِ لتسمَعَ حِكمَةَ سُليمانَ، وهُنا الآنَ أعظمُ مِنْ سُليمانَ.
عودة الروح النجس
(لوقا 11‏:24‏-26)
43 «إذا خرَجَ الرّوحُ النّجِسُ مِنْ إنسانٍ، هامَ في الصّحارى يَطلُبُ الرّاحَةَ فلا يَجِدُها، 44 فيقولُ: أرجِعُ إلى بَيتي الّذي خرَجتُ مِنهُ. فيَرجِعُ ويَجدُهُ خاليًا نَظيفًا مُرتّبًا. 45 فيَذهَبُ ويَجيءُ بسبعَةِ أرواحٍ أخبثَ مِنهُ، فتدخُلُ وتَسكُنُ فيهِ. فتكونُ حالُ ذلِكَ الإنسانِ في آخِرها أسْوأَ مِنْ حالِهِ في أوّلِها. وهكذا يكونُ مَصيرُ هذا الجِيلِ الشّرّيرِ».
أم يسوع وإخوته
(مرقس 3‏:31‏-35، لوقا 8‏:19‏-21)
46 وبَينَما يَسوعُ يُكلّمُ الجُموعَ، جاءَتْ أمّهُ وإخوَتُهُ ووقَفوا في خارِجِ الدّارِ يَطلُبونَ أن يُكلّموهُ. 47 فقالَ لَه أحَدُ الحاضِرينَ: «أُمّكَ وإخوتُكَ واقفونَ في خارجِ الدّارِ يُريدونَ أنْ يُكلّموكَ».
48 فأجابَهُ يَسوعُ: «مَنْ هيَ أُمّي، ومَنْ هُمْ إخْوَتي؟» 49 وأشارَ بيدِهِ إلى تلاميذِهِ وقالَ: «هؤُلاءِ هُمْ أُمّي وإخوَتي. 50 لأنّ مَنْ يعمَلُ بمشيئةِ أبي الّذي في السّماواتِ هوَ أخي وأُختي وأُمّي».
Iisus este Domn al Sâmbetei
1 În vremea aceea, într-o sâmbătă, Iisus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui, care flămânziseră, au început să smulgă spice de grâu şi să le mănânce. 2 Fariseii, când au văzut lucrul acesta, I-au zis: „Iată că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă sâmbăta.” 3 Dar Iisus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit ce a făcut David când a flămânzit, el şi cei ce erau împreună cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu şi a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, deşi nici lui, nici celor ce erau cu el nu le era îngăduit să le mănânce, ci doar preoţilor? 5 Sau n-aţi citit în Lege că, în zilele de sâmbătă, preoţii încalcă sâmbăta în Templu şi totuşi sunt nevinovaţi? 6 Dar Eu vă spun că aici este cineva mai mare decât Templul. 7 Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă n-aţi fi condamnat nişte nevinovaţi. 8 Căci Fiul Omului este Domn şi al sâmbetei.”
9 Iisus a plecat de acolo şi a intrat în sinagogă. 10 Şi iată că în sinagogă era un om care avea o mână uscată. Ca să-L poată învinui pe Iisus, ei L-au întrebat: „Este îngăduit să vindeci sâmbăta?” 11 El le-a răspuns: „Cine este acela dintre voi care, dacă are o oaie şi-i cade într-o groapă sâmbăta, nu o va apuca s-o scoată afară? 12 Cu cât mai de preţ este, deci, un om decât o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de sâmbătă.” 13 Atunci i-a zis acelui om: „Întinde-ţi mâna!” El şi-a întins mâna şi mâna s-a făcut sănătoasă la fel ca cealaltă. 14 Fariseii au ieşit afară şi s-au sfătuit cum să-L omoare pe Iisus.
Iisus este Robul Domnului
15 Dar Iisus, ştiind lucrul acesta, a plecat de acolo. După El a mers o mare mulţime de oameni. El i-a vindecat pe toţi bolnavii 16 şi le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut, 17 ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul Isaia, care zice:
18 Iată, Robul Meu, pe care L-am ales, preaiubitul Meu,
în care sufletul Meu îşi arată bunăvoinţa.
Voi pune Duhul Meu peste El
şi va vesti neamurilor judecata.
19 El nu va sta la ceartă, nici nu va striga.
Şi nimeni nu-I va auzi glasul pe străzi.
20 Trestia zdrobită n-o va frânge
şi fitilul ce fumegă nu-l va stinge,
până nu va face să biruie judecata.
21 Şi neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.
Vindecarea unui demonizat orb şi mut
22 Atunci I-au adus un demonizat orb şi mut şi Iisus l-a vindecat, aşa că cel mut vorbea şi vedea. 23 Toate mulţimile se mirau şi ziceau: „Nu cumva acesta este Fiul lui David?”
Mustrarea fariseilor şi cărturarilor
24 Când i-au auzit fariseii, au zis: „Omul acesta nu scoate demonii decât cu Beelzebul, stăpânul demonilor!” 25 Iisus, care le cunoştea gândurile, le-a zis: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei însăşi este pustiită şi orice cetate sau casă dezbinată în sine nu poate dăinui. 26 Dacă Satana îl alungă pe Satana, este dezbinat; atunci cum poate dăinui împărăţia lui? 27 Şi dacă Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul, atunci fiii voştri cu cine-i scot? De aceea ei vor fi judecătorii voştri. 28 Dar dacă Eu alung demonii cu Duhul lui Dumnezeu, înseamnă că Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi. 29 Altminteri, cum poate cineva să intre în casa celui puternic şi să-i jefuiască gospodăria, dacă nu l-a legat mai întâi pe cel puternic? Numai atunci îi va jefui casa. 30 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, iar cine nu strânge cu Mine risipeşte.
31 De aceea vă spun: Orice păcat şi orice blasfemie vor fi iertate oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată. 32 Oricine va vorbi împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor.
33 Ori ziceţi că şi pomul şi rodul lui sunt bune, ori ziceţi că şi pomul şi rodul lui sunt rele: fiindcă pomul se cunoaşte după rodul lui. 34 Pui de vipere, cum aţi putea să spuneţi lucruri bune, când voi sunteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura. 35 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. 36 Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit. 37 Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină şi din cuvintele tale vei fi osândit.”
Mesia şi semnul lui Iona
38 Atunci, unii dintre cărturari şi farisei au răspuns: „Învăţătorule, am vrea să vedem un semn de la Tine!” 39 El le-a răspuns: „Un neam viclean şi adulter cere un semn, dar nu I se va da alt semn, decât semnul profetului Iona. 40 Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele unui peşte mare, tot aşa şi Fiul Omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pământului. 41 Bărbaţii din Ninive se vor ridica împotriva neamului acestuia în ziua judecăţii şi-l vor osândi pentru că ei s-au pocăit când a predicat Iona. Şi iată că aici este cineva mai mare decât Iona. 42 Regina de la miazăzi se va ridica împotriva neamului acestuia în ziua judecăţii şi-l va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să audă înţelepciunea lui Solomon. Şi iată că aici este cineva mai mare decât Solomon.
Despre duhurile necurate
43 Când iese dintr-un om, duhul necurat umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă şi n-o găseşte. 44 Atunci îşi zice: Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit. Şi, când vine în ea, o găseşte goală, măturată şi împodobită. 45 Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decât el: intră în casă, sălăşluiesc acolo, iar starea de pe urmă a acestui om devine mai rea decât cea dintâi. La fel se va întâmpla şi cu acest neam viclean.”
Mama şi fraţii lui Iisus
46 Pe când Iisus le vorbea încă mulţimilor, iată că mama şi fraţii Lui stăteau afară şi căutau să vorbească cu El. 47 Atunci cineva I-a zis: „Iată, mama Ta şi fraţii Tăi stau afară şi caută să vorbească cu Tine.” 48 Dar Iisus a răspuns celui ce-i adusese ştirea aceasta: „Cine este mama Mea şi care sunt fraţii Mei?” 49 Apoi şi-a întins mâna spre ucenicii Săi şi a zis: „Iată mama Mea şi fraţii Mei! 50 Oricine împlineşte voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră şi mamă.”