كلمة الله ِ بابنه
1 كلَّمَ اللهُ آباءَنا مِنْ قَديمِ الزّمانِ بِلِسانِ الأنبـياءِ مَرّاتٍ كَثيرةً وبِمُختَلفِ الوَسائِلِ، 2 ولكنّهُ في هذِهِ الأيّامِ الأخيرَةِ كَلّمَنا باَبنِهِ الذي جَعَلَهُ وارِثًا لِكُلّ شيءٍ وبِه خلَقَ العالَمَ. 3 هُوَ بَهاءُ مَجدِ اللهِ وصُورَةُ جَوهَرِهِ، يَحفَظُ الكَونَ بِقُوّةِ كلِمَتِهِ. ولمّا طَهّرَنا مِنْ خَطايانا جَلَسَ عَنْ يَمينِ إلهِ المَجدِ في العُلى، 4 فكانَ أعظمَ مِنَ المَلائكَةِ بمِقدارِ ما وَرِثَ اَسمًا أعظَمَ مِنْ أسمائِهِم. 5 فَلِمَن مِنَ المَلائِكَةِ قالَ اللهُ يومًا: «أنتَ اَبني وأنا اليَومَ ولَدتُكَ؟» وقالَ أيضًا: «سأكونُ لهُ أبًا ويكونُ لي اَبنًا». 6 وعِندَما أرسَلَ اَبنَهُ البِكرَ إلى العالَمِ قالَ أيضًا: «لِتَسجُدْ لهُ كُلّ ملائكَةِ اللهِ». 7 وفي المَلائكَةِ قالَ اللهُ: «جعَلَ مِنْ مَلائكتِهِ رياحًا ومِنْ خدَمِهِ لَهيبَ نارٍ». 8 أمّا في الابنِ فقالَ: «عَرشُكَ يا اللهُ ثابِتٌ إلى أبَدِ الدّهورِ، وصَولَجانُ العَدلِ صَولَجانُ مُلكِكَ. 9 تُحِبّ الحقّ وتُبِغضُ الباطِلَ، لذلِكَ مسَحَكَ اللهُ إلهُكَ بزَيتِ البَهجَةِ دونَ رفاقِكَ». 10 وقالَ أيضًا: «أنتَ يا ربّ أسّسْتَ الأرضَ في البَدءِ، وبـيَدَيكَ صنَعتَ السّماواتِ، 11 هيَ تَزولُ وأنتَ تَبقى، وكُلّها كالثّوبِ تَبلى. 12 تَطويها طَيّ الرّداءِ فتَتَغيّرُ، وأنتَ أنتَ لا تَنتَهي أيّامُكَ». 13 ولِمَنْ مِنَ المَلائكةِ قالَ اللهُ يومًا: «إجلِسْ عَنْ يميني حتى أجعَلَ أعداءَكَ مَوطِئًا لِقدَمَيْك؟» 14 أما هُم كُلّهُم أرواحٌ في خدمَةِ اللهِ يُرسِلُهُم مِنْ أجلِ الذينَ يَرِثونَ الخَلاصَ.
Dumnezeu a vorbit prin Fiul Său
1 De multe ori şi în multe feluri le-a vorbit Dumnezeu părinţilor noştri, prin profeţi, în trecut, 2 dar în aceste zile din urmă El ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus moştenitor peste toate şi prin care a creat şi lumea. 3 El este strălucirea slavei lui Dumnezeu şi chipul fiinţei Sale şi ţine totul prin cuvântul Său puternic. El a înfăptuit curăţirea păcatelor şi s-a aşezat la dreapta slavei în cerurile preaînalte, 4 cu mult mai presus decât îngerii, pentru că Numele pe care l-a moştenit este un Nume cu mult mai strălucit decât al lor.
Fiul este mai presus de îngeri
5 Într-adevăr, căruia dintre îngeri i-a spus Dumnezeu vreodată:
Tu eşti Fiul Meu,
Eu astăzi Te-am născut,
sau, la fel:
Eu îi voi fi Tată,
iar El îmi va fi Fiu!
6 Iar când Îl aduce în lume pe Fiul Său întâi născut, El zice:
Lui să I se închine toţi îngerii lui Dumnezeu!
7 În vreme ce despre îngeri spune:
El îi face pe îngerii Săi suflare de vânt,
şi pe slujitorii Lui, văpăi de foc,
8 despre Fiul spune:
Tronul Tău, Dumnezeule, este veşnic
şi sceptrul Împărăţiei Tale este sceptrul dreptăţii.
9 Tu ai iubit dreptatea şi ai urât nelegiuirea.
De aceea, Dumnezeul Tău Te-a uns pe Tine, Dumnezeule,
cu untdelemnul bucuriei, mai presus decât pe părtaşii Tăi.
10 Şi, încă:
Tu, Doamne, ai întemeiat de la început pământul
şi cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.
11 Ele pier, dar Tu dăinuieşti;
toate se vor învechi ca o haină,
12 le vei strânge ca pe o manta, le vei înfăşura
şi le vei schimba la fel ca pe o haină.
Dar Tu eşti acelaşi
şi anii Tăi nu se vor sfârşi.
13 Căruia dintre îngeri i-a spus El vreodată:
Şezi la dreapta Mea până când îi voi pune
pe toţi vrăjmaşii Tăi aşternut sub picioarele Tale?
14 Oare nu sunt toţi îngerii nişte duhuri slujitoare trimise să-i slujească pe cei ce vor moşteni mântuirea?
