1 دَوّنْتُ في كتابـيَ الأوّلِ، يا ثاوفِـيلسُ، جميعَ ما عَمِلَ يَسوعُ وعَلّمَ مِنْ بَدءِ رِسالَتِه 2 إلى اليومِ الذي اَرتفَعَ فيهِ إلى السّماءِ، بَعدَما أعطى بِالرّوحِ القُدُسِ وصايا للذينَ اَختارَهُم رُسُلاً. 3 ولَهُم أظهَرَ نَفسَهُ حَيّا بِبراهينَ كثيرةٍ، وتَراءى لهُم مُدّةَ أربَعينَ يومًا بَعدَ آلامِهِ، وكَلّمَهُم على مَلكوتِ اللهِ. 4 وبَينَما هوَ يأكُلُ معَهُم قالَ: «لا تَترُكوا أُورُشليمَ، بَلِ اَنتَظِروا فيها ما وعَدَ بِه الآبُ وسَمِعْتُموهُ مِنّي: 5 يوحنّا عَمّدَ بالماءِ، وأمّا أنتُم فتتَعَمّدونَ بِالرّوحِ القُدُسِ بَعدَ أيّامٍ قَليلةٍ».
صعود يسوع إلى السماء
6 فسألَ الرّسُلُ يَسوعَ عِندَما كانوا مُجتَمعينَ معَهُ: «يا رَبّ، أفي هذا الزّمَنِ تُعيدُ المُلْكَ إلى إِسرائيلَ؟» 7 فأجابَهُم: «ما لكُم أنْ تَعرِفوا الأوقاتَ والأزمِنةَ التي حَدّدَها الآبُ بِسُلطانِهِ. 8 ولكِنّ الرّوحَ القُدُسَ يَحلّ علَيكُم ويهَبُكُمُ القُوّةَ، وتكونونَ لي شُهودًا في أُورُشليمَ واليَهودِيّةِ كُلّها والسّامِرَةِ، حتى أقاصي الأرضِ». 9 ولمّا قالَ يَسوعُ هذا الكلامَ اَرتَفعَ إلى السّماءِ وهُم يُشاهِدونَهُ، ثُمّ حَجَبَتْهُ سَحابَةٌ عَنْ أنظارِهِم.
10 وبَينَما هُم يَنظُرونَ إلى السّماءِ وهوَ يَبتَعِدُ عَنهُم، ظهَرَ لهُم رَجُلانِ في ثِـيابٍ بَيضاءَ 11 وقالا لهُم: «أيّها الجَليليّونَ، ما بالُكُم واقِفينَ تَنظُرونَ إلى السّماءِ؟ يَسوعُ هذا الذي صَعِدَ عَنكُم إلى السّماءِ سيَعودُ مِثلَما رأيتُموهُ ذاهِبًا إلى السّماءِ».
إختيار خلف ليهوذا
12 فرَجَعَ الرّسُلُ إلى أُورُشليمَ مِنَ الجبَلِ الذي يُقالُ لَه جبَلُ الزّيتونِ، وهوَ قَريبٌ مِنْ أُورُشليمَ على مَسيرةِ سَبتٍ مِنها. 13 ولمّا دَخَلوا المدينةَ صَعِدوا إلى غُرفَةٍ في أعلى البَيتِ كانوا يُقيمونَ فيها، وهُم بُطرُسُ ويوحنّا، ويَعقوبُ وأندَراوُسُ، وفيلبّسُ وتُوما، وبرتولوماوُسُ ومتّى، ويَعقوبُ بنُ حَلفى، وسِمْعانُ الوَطَنِـيّ الغَيورُ، ويَهوذا بنُ يَعقوبَ. 14 وكانوا يُواظبونَ كُلّهُم على الصّلاةِ بِقَلبٍ واحدٍ، معَ بَعضِ النساءِ ومَريَمَ أُمّ يَسوعَ وإخوَتِه.
15 وفي تِلكَ الأيّامِ خطَبَ بُطرُسُ في الإخوةِ، وكانَ عدَدُ الحاضرينَ نحوَ مِئةٍ وعشرينَ، فقالَ: 16 «يا إخوتي، كانَ لا بُدّ أنْ يَتِمّ ما أنبأَ بِه الرّوحُ القُدُسُ في الكِتاب مِنْ قَبلُ بِلسانِ داوُدَ، على يَهوذا الذي جعَلَ نَفسَهُ دَليلاً للذينَ قَبضوا على يَسوعَ. 17 كانَ واحدًا مِنّا ولَه نَصيبٌ مَعَنا في هذِهِ الخِدمَةِ، 18 ثُمّ اَشتَرى بِثَمَنِ الجريمَةِ حَقلاً، فوَقَعَ على رَأْسِهِ واَنشَقّ مِنْ وسَطِهِ، واَندَلَقَت أمعاؤُهُ كُلّها. 19 وعرَفَ ذلِكَ سُكّانُ أُورُشليمَ كُلّهُم، حتى تَسمّى هذا الحقلُ في لُغَتِهم «حَقَلْ دَما» أي حَقلَ الدّمِ. 20 فكِتابُ المزاميرِ يَقولُ: «لتَصِرْ دارُهُ خَرابًا، ولا يكُنْ فيها ساكِنٌ». ويقولُ أيضًا: «لِـيأخُذْ وَظيفَتَهُ آخَرُ». 21 ونَحنُ فينا رِجالٌ رافَقونا طَوالَ المُدّةِ التي قَضاها الرّبّ يَسوعُ بَينَنا، 22 مُنذُ أنْ عَمّدَهُ يوحنّا إلى يومِ اَرتفَعَ عَنّا، فيَجبُ أنْ نَختارَ واحدًا مِنهُم ليكونَ شاهِدًا مَعَنا على قيامَةِ يَسوعَ».
23 فاَقترَحَ الإخوةُ اَثنَينِ مِنهُم هُما يوسُفُ المدعو بارَسابا المُلَقّبُ بِـيوستُسَ، ومَتّياسُ. 24 ثُمّ صَلّوا فقالوا: «يا رَبّ، أنتَ تَعرِفُ ما في القُلوبِ. أظهِرْ لنا مَنِ اَختَرتَ مِنْ هَذينِ الرّجُلينِ 25 ليَقومَ بالخِدمةِ والرّسالةِ مَقامَ يَهوذا الذي تَركَهُما ومضى ليَلقى مَصيرَهُ». 26 ثُمّ اَقتَرَعوا فأصابَتِ القُرعةُ مَتّياسَ، فاَنضَمّ إلى الرّسُلِ الأحدَ عشَرَ.
Înălţarea lui Iisus şi completarea numărului celor doisprezece
1 În prima carte, Teofile, am scris despre tot ce a început Iisus să facă şi să înveţe 2 până în ziua când, după ce a dat apostolilor aleşi de El porunci prin Duhul Sfânt, a fost înălţat la cer. 3 După pătimirea sa, El li s-a arătat viu cu multe dovezi, timp de patruzeci de zile, lăsându-se văzut de ei şi vorbind cu ei cele despre Împărăţia lui Dumnezeu. 4 Şi pe când erau împreună, le-a poruncit: „Nu vă depărtaţi de Ierusalim, ci aşteptaţi făgăduinţa Tatălui, pe care aţi auzit-o de la Mine: 5 căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, peste câteva zile, veţi fi botezaţi în Duhul Sfânt.”
6 Fiind ei adunaţi l-au întrebat: „Doamne, în vremea aceasta vei reaşeza împărăţia lui Israel?”, 7 iar El le-a răspuns: „Cunoaşterea timpurilor şi a vremurilor nu este a voastră – Tatăl le ţine sub stăpânirea Lui; 8 voi însă veţi primi putere când va veni Duhul Sfânt peste voi şi îmi veţi fi martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi Samaria şi până la capătul pământului.” 9 Spunând acestea, în timp ce ei priveau, a fost înălţat, iar un nor l-a luat din faţa ochilor lor. 10 Şi pe când stăteau şi priveau cum pleca spre ceruri, iată, li s-au arătat doi bărbaţi în veşminte albe 11 care le-au spus: „Galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care a fost înălţat de la voi la cer, va veni tot aşa cum l-aţi văzut plecând spre cer.”
12 Atunci s-au întors la Ierusalim, de la muntele numit „al Măslinilor”, care este aproape de Ierusalim cam cât un drum de sâmbătă. 13 Când au ajuns, au urcat în camera de sus unde se adunau ei de obicei, anume Petru, Ioan, Iacov şi Andrei, Filip şi Toma, Bartolomeu şi Matei, Iacov al lui Alfeu, Simon Zelotul şi Iuda al lui Iacov. 14 Toţi aceştia stăruiau într-un cuget în rugăciune, împreună cu Maria, mama lui Iisus, câteva femei şi fraţii Lui.
15 În zilele acelea, Petru s-a ridicat în mijlocul fraţilor, care erau cam o sută douăzeci de oameni, şi le-a spus: 16 „Fraţilor, trebuia să se împlinească Scriptura rostită mai dinainte de Duhul Sfânt prin gura lui David despre Iuda, care s-a făcut călăuza celor ce l-au arestat pe Iisus, 17 deşi el era unul dintre noi şi a luat parte la slujirea noastră. 18 El însă, cu plata nedreptăţii lui, şi-a luat un ogor şi a căzut cu faţa în jos, crăpând prin mijloc, de i s-au împrăştiat toate măruntaiele. 19 Vestea s-a răspândit printre toţi locuitorii Ierusalimului care au numit ogorul acesta, în limba lor, Hacheldama, adică Ogorul sângelui. 20 Căci în cartea Psalmilor stă scris:
Să-i rămână casa pustie
şi să n-aibă cine locui în ea
şi
Slujirea lui să o ia altul.
21 Trebuie, aşadar, ca unul dintre bărbaţii care au stat cu noi tot timpul în care Iisus a trăit printre noi, 22 începând cu botezul lui Ioan până în ziua în care a fost înălţat, să devină martor al învierii Lui, împreună cu noi.” 23 Au propus doi: pe Iosif numit Barsaba, numit şi Iustus, şi pe Matia. 24 Şi s-au rugat zicând: „Doamne, Tu care cunoşti inimile tuturor, arată-ne pe care din aceştia doi l-ai ales 25 să ia locul în această slujire şi în apostolatul din care a căzut Iuda, care a ajuns unde-i era locul.” 26 Apoi au aruncat sorţii, iar sorţul a căzut pe Matia care a fost adăugat la numărul celor unsprezece apostoli.
