جمع التبرعات
1 ونُريدُ، أيّها الإخوَةُ، أنْ نُخبِرَكُم بِما فَعَلَتْهُ نِعمَةُ اللهِ في كَنائسِ مَكدونِـيّةَ. 2 فهُم، معَ كَثرَةِ المَصاعِبِ التي اَمتَحنَهُمُ اللهُ بِها، فَرِحوا فَرَحًا عظيمًا وتَحَوّلَ فَقْرُهُم الشّديدُ إلى غِنًى بسَخائِهِم. 3 وأشْهَدُ أنّهُم أعطَوا على قَدْرِ طاقَتِهِم، بَلْ فَوقَ طاقَتِهِم، ومِنْ تِلقاءِ أنفُسِهِم، 4 وألَحّوا علَينا أنْ نَمُنّ علَيهِم بالاشتراكِ في إعانَةِ الإخوَةِ القِدّيسينَ. 5 بَلْ عَمِلوا أكثرَ مِمّا كُنّا نَرجوهُ، فأسلَموا أنفُسَهم إلى الرّبّ أوّلاً، ثُمّ إلَينا بِمشيئَةِ اللهِ. 6 فطَلَبنا مِنْ تيطُسَ أنْ يُتمّمَ عِندَكُم هذا العَمَلَ المُبارَكَ كَما اَبتَدأَ بِه. 7 وكما أنّكُم تَمتازونَ في كُلّ شيءٍ: في الإيمانِ والفَصاحَةِ والمَعرِفَةِ والحَماسَةِ والمَحبّةِ لنا، فلَيتكُم تَمتازونَ أيضًا في هذا العَمَلِ المُبارَكِ.
8 ولا أقولُ هذا على سبـيلِ الأمرِ، بَلْ لأمتحِنَ بِحماسَةِ الآخرينَ صِدقَ مَحبّتِكُم. 9 وأنتُم تَعرِفونَ نِعمَةَ رَبّنا يَسوعَ المَسيحِ: كيفَ اَفتَقَرَ لأجلِكُم، وهوَ الغَنِـيّ، لتَغتَنُوا أنتُم بِفَقْرِه.
10 فهذا رَأْيـي في الأمرِ، وهوَ خَيرٌ لكُم، وأنتُمُ الذينَ كانوا مُنذُ العامِ الماضي أوّلَ مَنِ اَبتَدأ بِهذا العَمَلِ، بَلْ أوّلَ مَنْ رَغِبَ فيهِ. 11 تَمّموا الآنَ هذا العَمَلَ لِـيكونَ التّتميمُ على قَدْرِ الرّغبَةِ. 12 لأنّهُ متى ظَهَرَتِ الحَماسَةُ في العَطاءِ، رَضِيَ اللهُ على الإنسانِ بِما يكونُ عِندَهُ، لا بِما لا يكونُ عِندَهُ.
13 لا أَعني أنْ تكونوا في ضِيقٍ ويكونَ غَيرُكُم في راحَةٍ، بَلْ أَعني أنْ تكونَ بَينَكُم مُساواةٌ، 14 فيَسُدّ رَخاؤُكُم ما يُعوِزُهُمُ اليومَ، حتّى يسُدّ رخاؤُهم ما يُعوِزُكم غدًا، فتَتِمّ المُساواةُ. 15 فالكِتابُ يَقولُ: «الذي جَمَعَ كثيرًا ما فَضَلَ عَنهُ شيءٌ، والذي جمَعَ قليلاً ما نَقصَهُ شيءٌ».
توصية بتيطس ورفيقيه
16 الحَمدُ للهِ الذي جَعَلَ في قَلبِ تيطُسَ مِثلَ هذا الاهتِمامِ بِكُم، 17 فَما اَكتَفى بِتَلبِـيَةِ طَلَبِنا، بَلْ دَفَعَهُ اَهتِمامُهُ الشّديدُ إلى المَجيءِ إلَيكُم مِنْ تِلقاءِ نَفسِهِ. 18 وأرسَلْنا معَهُ الأخَ الذي تَمدَحُهُ الكنائِسُ كُلّها لِعَمَلِهِ في خِدمَةِ البِشارَةِ. 19 وما هذا كُلّ شيءٍ، فالكنائِسُ اَختارَتْهُ رَفيقًا لَنا في السّفَرِ مِنْ أجلِ هذا العَمَلِ المُبارَكِ الذي نَقومُ بِه لِمَجدِ الرّبّ وتَلبِـيَةً لِرَغْبَــتِنا. 20 ونَحنُ حَريصونَ على أنْ لا يَلومَنا أحدٌ على الطّريقَةِ التي نتَولّى بِها أمرَ هذِهِ الهِبَةِ الكبـيرَةِ مِنَ المالِ، 21 لأنّ غايتَنا أنْ نَعمَلَ ما هوَ صالِـحٌ، لا في نَظَرِ الرّبّ وحدَهُ، بَلْ في نَظَرِ النّاسِ أيضًا. 22 وأرسَلْنا معَهُما أخانا الذي طالَما اَختَبَرناهُ فَوَجَدناهُ مُجتَهِدًا في كثيرٍ مِنَ الأُمورِ، وهوَ الآنَ أكثرُ حماسَةً لِثِقَتِهِ الكبـيرَةِ بِكُم. 23 أمّا تيطُسُ فهوَ رَفيقي ومُعاوِني عِندَكُم، وأمّا الأخوانِ اللذانِ يُرافِقانِه، فَهُما رَسولا الكنائِسِ وبِهِما يتَمجّدُ المَسيحُ. 24 فبَرهِنوا لَهُم أمامَ الكنائِسِ عَنْ مَحبّتِكُم وعَنْ صَوابِ اَفتِخارِنا بِكُم.
Dărnicia creştinilor din Macedonia
1 Fraţilor, vă facem cunoscut harul pe care l-a dat Dumnezeu în Bisericile din Macedonia. 2 Căci în mijlocul marii suferinţe cu care au fost încercaţi, belşugul bucuriei şi sărăcia lor grea au prisosit prin bogăţia dărniciei lor. 3 Eu dau mărturie că au dat de bunăvoie după puterile lor, ba chiar peste puterile lor 4 şi ne-au cerut cu multe rugăminţi harul de a lua parte la ajutorarea sfinţilor. 5 Şi nu aşa cum speram noi, ci mai întâi s-au dăruit pe ei înşişi Domnului şi apoi nouă, prin voinţa lui Dumnezeu, 6 aşa încât l-am rugat pe Tit să ducă la capăt şi printre voi această strângere de ajutoare pe care o începuse. 7 Dar, aşa cum prisosiţi în toate, în credinţă şi în cuvânt, în cunoaştere şi zel şi în dragostea pe care aţi primit-o de la noi, să prisosiţi şi în această binefacere.
8 Nu spun aceasta ca pe o poruncă, ci, prin exemplul râvnei altora, vreau să pun la încercare adevărul iubirii voastre. 9 Căci voi cunoaşteţi harul Domnului nostru Iisus Hristos care, deşi era bogat, s-a făcut sărac, astfel încât prin sărăcia Lui voi să deveniţi bogaţi. 10 În această privinţă vă dau un sfat: această binefacere vă este folositoare vouă care, încă de anul trecut, aţi dorit să faceţi ceva şi aţi şi făcut. 11 Acum, din ceea ce aveţi, duceţi la bun sfârşit această lucrare, pentru ca împlinirea ei să fie pe măsura voinţei voastre pline de râvnă. 12 Fiindcă dacă există bunăvoinţă, darul este primit, potrivit cu ceea ce are cineva, nu cu ceea ce nu are. 13 Nu trebuie să li se aducă uşurare altora prin strâmtorarea voastră, ci să fie un echilibru: 14 belşugul vostru de acum să umple sărăcia lor, ca şi belşugul lor să fie pentru sărăcia voastră, să fie un echilibru, 15 după cum este scris:
Celui care a strâns mult nu i-a prisosit,
iar cel care a strâns puţin nu a dus lipsă.
Tit şi însoţitorii săi
16 Să-I mulţumim lui Dumnezeu, cel care a pus acelaşi zel pentru voi în inima lui Tit, 17 căci el nu numai că a primit îndemnul nostru, dar, fiind şi mai plin de râvnă, a plecat la voi de bunăvoie. 18 Împreună cu el l-am trimis şi pe fratele care este lăudat în toate Bisericile datorită evangheliei, 19 ba, mai mult, a fost şi ales de către Biserici ca însoţitorul nostru de călătorie în această lucrare de binefacere înfăptuită de noi pentru însăşi slava Domnului şi pentru a vă arăta înflăcărarea noastră. 20 Prin aceasta ne ferim ca cineva să ne vorbească de rău pentru strângerea de daruri pe care am făcut-o, 21 deoarece căutăm să facem ceea ce este bine nu numai înaintea Domnului, ci şi înaintea oamenilor. 22 L-am trimis cu ei şi pe fratele pe care l-am pus la încercare în multe împrejurări, de multe ori, şi a fost plin de zel. Acum însă este şi mai plin de râvnă, prin marea lui încredere pe care o are în voi. 23 Astfel, fie pentru Tit, însoţitorul şi colaboratorul meu pe lângă voi, fie pentru fraţii noştri, apostolii Bisericii şi slava lui Hristos, 24 arătaţi înaintea Bisericilor dovada iubirii voastre şi motivul pentru care suntem mândri de voi.
