1 Şi mi-a arătat râul apei vieţii, strălucitor ca un cristal, ieşind din tronul lui Dumnezeu şi al Mielului, 2 în mijlocul pieţei cetăţii. De o parte şi de alta a râului era pomul vieţii, rodind de douăsprezece ori, dându-şi rodul în fiecare lună, iar frunzele pomului erau pentru tămăduirea neamurilor. 3 Şi nu va mai fi nimic blestemat. Iar în ea va fi tronul lui Dumnezeu şi al Mielului, iar robii Lui Îi vor sluji. 4 Ei Îi vor vedea faţa şi Numele Lui va fi pe fruntea lor. 5 Acolo nu va mai fi noapte şi nu va fi nevoie de lumina lămpii şi de lumina soarelui, fiindcă Domnul Dumnezeu va lumina peste ei şi ei vor domni în vecii vecilor.
6 Şi mi-a spus: „Aceste cuvinte sunt adevărate şi vrednice de crezare, iar Domnul Dumnezeul duhurilor profeţilor l-a trimis pe îngerul Lui să le arate robilor Săi cele ce trebuie să se întâmple în curând.” 7 „Iată, Eu vin curând! Fericit este cel care păzeşte cuvintele profeţiei acestei cărţi!”
Epilog
8 Şi eu, Ioan, sunt cel care am auzit şi am văzut acestea. Şi când am auzit şi am văzut, am căzut să mă închin înaintea picioarelor îngerului care mi-a arătat lucrurile acestea. 9 Dar el mi-a spus: „Vezi să nu faci asta! Sunt slujitor împreună cu tine şi cu fraţii tăi, profeţii, şi cu cei care păstrează cuvintele acestei cărţi. Lui Dumnezeu închină-te!” 10 Şi mi-a spus: „Nu pecetlui cuvintele profeţiei acestei cărţi, fiindcă vremea este aproape. 11 Cel care este nedrept să fie nedrept şi în continuare, cel care e necurat să continue să fie necurat, cel care e drept să facă dreptate în continuare, iar cel sfânt să continue să fie sfinţit!”
12 „Iată, Eu vin curând, iar plata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după cum îi este fapta. 13 Eu sunt Alfa şi Omega, Cel Dintâi şi Cel de pe Urmă, începutul şi sfârşitul.”
14 Fericiţi cei care îşi spală veşmintele, ca să aibă stăpânire peste pomul vieţii şi să poată intra prin porţi în cetate. 15 Afară să rămână câinii şi vrăjitorii, desfrânaţii şi ucigaşii, idolatrii şi oricine iubeşte şi săvârşeşte minciuna!
16 „Eu, Iisus, l-am trimis pe îngerul Meu să vă mărturisească acestea pentru Biserici. Eu sunt rădăcina şi mlădiţa lui David, steaua care străluceşte dimineaţa.”
17 Iar Duhul şi Mireasa spun: „Vino!” Iar cel care aude să spună: „Vino!” Iar cel însetat să vină, cel care vrea să primească în dar apa vieţii.
Avertizări finale
18 Eu îi mărturisesc oricui ascultă cuvintele profeţiei acestei cărţi: dacă cineva le va mai adăuga ceva, Dumnezeu îi va adăuga plăgile care sunt adăugate în cartea aceasta. 19 Iar dacă cineva va scoate ceva din cuvintele cărţii acestei profeţii, Dumnezeu îi va scoate partea lui din pomul vieţii şi din cetatea cea sfântă, care sunt arătate în această carte.
Încheiere
20 Cel care mărturiseşte acestea spune: „Da, vin curând!”
Amin! Vino, Doamne Iisuse!
21 Harul Domnului Iisus să fie cu toţi!
1 ثُمّ أراني الملاكُ نَهرَ الحياةِ صافِـيًا كَالبلّورِ يَنبَعُ مِنْ عَرشِ اللهِ والحَمَلِ 2 ويَجري في وَسطِ ساحةِ المدينةِ وعلى ضَفّتَيْهِ شَجَرَةُ الحياةِ تُثمِرُ اثنَتَي عَشْرَةَ مرّةً، كُلّ شَهرٍ مَرّةً، وتَشفي بِوَرَقِها الأُمَمَ. 3 لا لَعْنَ بَعدَ اليومِ. عَرشُ اللهِ والحَمَلِ يَقومُ في المدينةِ، فيَسجُدُ لَه عِبادُهُ 4 ويُشاهِدونَ وجهَهُ، ويكونُ اَسمُهُ على جِباهِهِم. 5 لا ليلَ هُناكَ، فلا يَحتاجونَ إلى ضَوءِ مِصباحٍ أو شَمسٍ، لأنّ الرّبّ الإلهَ يكونُ نُورَهُم، وهُم سيَملِكونَ إلى أبَدِ الدّهورِ.
مجيء المسيح
6 وقالَ لِـيَ الملاكُ: «هذا الكلامُ صِدقٌ وحَقّ والرّبّ الإلهُ الذي يُوحي إلى الأنبِـياءِ أرسَلَ ملاكَهُ لِـيكشِفَ لِعِبادِهِ ما لا بُدّ مِنْ حُدوثِهِ عاجِلاً. 7 ها أنا آتٍ سَريعًا. هَنيئًا لِمَنْ يَعمَلُ بِالأقوالِ النّبَوِيّةِ في هذا الكِتابِ».
8 وأنا يوحنّا، سَمِعتُ ورأَيتُ هذِهِ الأشياءَ. ولمّا سَمِعتُها ورأَيتُها، وقَعتُ على قَدَمَي الملاكِ الذي جَعَلني أراها لأسجُدَ لَه، 9 فقالَ لي: «لا تَفعَلْ! أنا عَبدٌ مِثلُكَ ومِثلُ إخوَتِكَ الأنبـياءِ وجميعِ الذينَ يَعمَلونَ بِكلامِ هذا الكِتابِ. فاَسجُدْ للهِ». 10 وقالَ لي: «لا تَكتُمْ كلامَ النّبُوءَةِ في هذا الكِتابِ، لأنّ الوَقتَ قَريبٌ. 11 مَنْ كانَ ظالِمًا فَلْيُداوِمْ على الظّلمِ، ومَنْ كانَ نَجِسًا فَليَبقَ في نَجاسَتِهِ، ومَنْ كانَ صالِحًا فَليُداوِمْ على الصّلاحَ، ومَنْ كانَ قِدّيسًا فَليَبقَ في قَداسَتِهِ».
12 ها أنا آتٍ سَريعًا ومَعي الجَزاءُ الذي أُجازي بِه كُلّ واحدٍ بِأعمالِهِ. 13 أنا الألِفُ والياءُ، والأوّلُ والآخِرُ، والبَداءَةُ والنِهايَةُ».
14 هَنيئًا لِمَنْ يَغسِلونَ حُلَلَهُم لِـيكونَ لهُم سُلطانٌ على شَجرَةِ الحياةِ، ولِـيَدخُلوا المدينةَ مِنْ أبوابِها. 15 أمّا الذينَ في خارِجِ المدينةِ، فهَؤُلاءِ هُمُ الكِلابُ والسّحَرَةُ والفُجّارُ والقَتَلَةُ وعَبَدَةُ الأوثانِ وكُلّ مَنْ يَكذِبُ ويُحِبّ الكَذِبَ.
16 «أنا يَسوعُ أرسَلْتُ إلَيكُم ملاكي لِـيَشهَدَ بِهذِهِ الأُمورِ في الكنائِسِ. أنا أَصلُ داودَ ونَسلُه. أنا كَوكَبُ الصّبحِ المُنيرُ».
17 يَقولُ الرّوحُ والعَروسُ: «تعالَ!» مَنْ سَمِعَ فَلْيَقُلْ: «تعالَ!»
مَنْ كانَ عَطشانًا فَلْيأْتِ، ومَنْ شاءَ فليأخُذْ ماءَ الحياةِ مَجّانًا.
الخاتمة
18 وأنا أُنذِرُ كُلّ مَنْ يَسمَعُ الأقوالَ النّبَوِيّةَ في هذا الكِتابِ أنْ لا يَزيدَ علَيها حَرفًا، وإلاّ زادَهُ اللهُ مِنَ النّكَباتِ المَوصوفَةِ في هذا الكِتابِ. 19 ومَنْ حَذَفَ حَرفًا مِنَ الأقوالِ النّبَوِيّةِ في هذا الكِتابِ، حَذَفَ اللهُ نَصيبَهُ مِنْ شَجَرَةِ الحياةِ ومِنَ المدينةِ المُقَدّسَةِ، وهُما اللّتانِ جاءَ وَصْفُهُما في هذا الكِتابِ.
20 يَقولُ الشّاهِدُ بِهذِهِ الأُمورِ: «نَعم، أنا آتٍ سريعًا!» آمين. تَعالَ، أيّها الرّبّ يَسوعُ.
21 فلتكُن نِعمَةُ الرّبّ يَسوعَ مَعكُم أجمَعينَ.